Dreptul copilului de a gresi (2)

Ne invatam copiii despre cate in luna si in stele. Ne mandrim si ne umflam in pene ca stiu lucruri despre lume si viata inca de la varste fragede, cand noi abia puteam privi un pic mai departe de cartierul in care locuiam.

Ajunsi la scoala, incepem sa avem pretentia de la ei sa fie perfecti, sa nu greseasca, sa fie atenti, sa invete bine. Le sanctionam fiecare greseala, ii evaluam si paraevaluam cu testari si teze. Bune toate daca nu ar fi un barometru de vanat greseli si nu de evaluat ccu adevarat cunostinte.

Si iata cum, copiii nostri, ajunsi un pic mai mari, abia iesiti din copilarie si ajunsi adolescenti, se trezesc intr-o lume in care se tem greseasca.  Orice esec in cadrul grupului de prieteni e sanctionat printr-o atitudine: e luat in ras, marginalizat, exclus sau  mai stiu eu cum se mai procedeaza astazi. Oricce greseala la scoala e sanctionata cu o nota proasta sau o mustrare din partea dascalului menit sa indrume…

Da, si noi am trecut prin astea. Si noi  am suportat porecle, marginalizari, mustrari si chiar pedepse.

Copiii de azi insa isi iau exemple din eroii desenelor animate care nu dau gres niciodata. Pentru ei finalurile trebuie sa fie neaparat fericite. Daca nu reusesc se desconsidera, numai  sunt buni de nimic, cred ca au ajuns la capatul drumului. 

Intr-o epoca in care copiii nostri, tinerii nostri, credem noi ca au absolut tot ce si-ar putea dori, prea multi dintre ei aleg sa nu mai continue. Aleg sa puna capat drumului asta care e al naibii de greu si de provocator numit viata.

Oare nu cumva de fapt ei nu au “tot” ce si-ar putea dori? Nu cumva nici adultii si nici ei nu stiu ce si doresc? Credem ca daca  material au tot ce isi doresc atunci nu ar trebui sa  fie nemultumiti. Dar oare asa este?

Am crescut cu frica de esec si de consecinta acestuia, pedeapsa. Am crescut si am trait cu frica de a gresi aproape 40 de ani.  Abia acum am inteles ca nu trebuie si nu putem sa facem totul perfect, ca nu ne iese totul din prima si ca nu putem fi buni la toate.

De aceea mi-as dori mult sa intelegem ca, dincolo de toate cunostintele teoretice pe care le turnam in mintea copiilor nostri, adaptabilitatea la viata si inteligenta emotionala, empatia si deschiderea catre dialog sunt de o mie de ori mai importante.

Si mai ales lasati copiii sa greseasca! Greseala face parte din procesul de  invatare.

2 thoughts on “Dreptul copilului de a gresi (2)

  • April 13, 2016 at 6:21 am
    Permalink

    Adevarat ai grait. Parca mi-ai ghicit gandurile.
    Foarte importanta este si educatia sociala, doar asa vom evoulua si vom intelege nevoile altora! 🙂

    Reply
    • April 15, 2016 at 8:10 am
      Permalink

      asa este. din pacate articolul s a nascut dintr o tragedie petrecuta aproape de mine. sper sa isi gaseasca si tinerii motivatia de a merge inainte, asa cum am facut noi, oricat de greu ar fi fost.

      Reply

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *