Septembrie fără zahăr

Totul a pornit de la o discuţie pe FB între două mămici preocupate de alimentaţia lor şi a familiei lor. S-au alăturat şi altele ideii şi aşa a luat naştere luna Septembrie fără zahăr.

Eu personal nu sunt nici dependentă de dulciuri, nici măcar mare amatoare de dulciuri. Cele din comerţ multe dintre ele mi se par prea dulci, prea artificiale la gust. Nu pot zice că fac nici în casă dulciuri de câteva ori pe săptămână pentru a satisface dorinţa familiei de a mânca ceva dulciuri.

Dar faptul că totuşi cumpărăm dulciuri de câteva ori pe lună, faptul că soţul şi copilul pun în coşul de cumpărături ba o prăjiturică ba o ciocolăţică mă determină să fac în casă măcar o dată pe săptămână ceva dulce.

Din păcate dulciurile noastre tradiţionale presupun mult zahăr, multă făină, ouă, lapte. De-a lungul timpului am învăţat să adaptez reţetele, să mai reduc din cantitatea de zahăr, să înlocuiesc chiar zahărul acolo unde s-a putut. Am folosit fructe foarte dulci, am schimbat tipul de făină din albă în integrală sau chiar de ovăz, am apelat mai mult la iaurturi şi fructe ca deserturi.

Atunci când s-a lansat ideea de #SeptembrieFărăZahăr nu mi-am propus să fac eforturi deosebite pentru a mă încadra într-o lună fără zahăr dar am adus familiei la cunoştinţă despre asta, mi-am propus să mă documentez mai mult despre ce zahăr este pe piaţă şi este mai puţin refinat şi mai  sănătos. Dar mai ales mi-am propus să adun cât mai multe idei de reţete uşor de făcut şi de implementat în obiceiurile noastre alimentare.

De câte ori am mers la cumpărături am evitat rafturile cu dulciuri, nu i-am lăsat nici pe cei din familie să cumpere, am poposit la rafturile cu fructe proaspete şi uscate, am cumpărat mai multe seminţe. Atât soţul cât şi copilul meu de 9 ani au fost de acord şi au adoptat această idee.

Nu zic că nu am mai călcat pe alături, că am făcut din acest proiect ceva strict şi stresant. Am considerat că e mai bine să o luăm pas cu pas decât să fie ceva impus şi brusc.

Am achiziţionat zahăr nerafinat din trestie de zahăr pentru cafeaua de dimineaţă, am făcut ciocolată de casă, am făcut puncakes si brioşe cu banane, prune, îngheţată de casă,  am mâncat mai multe fructe uscate când am simţit nevoia de dulce.

Dar mai ales am dat startul unui nou stil de a pregăti deserturile datorită câtorva articole cu reţete numai bune de pus în practică: dulciuri sanatoase pentru copilul tau, 5 reţete de gustări pentru copii şi părinţi.

Ideea de bază era să fie eliminat în primul rând zahărul alb, rafinat. iar obiectivul ăsta sper să îl ating şi pe viitor.
Cred că ar trebui să conştientizăm cu toţii că cei mai mari duşmani ai noştri suntem noi înşine prin alegerile pe care le facem dar şi prin presiunile pe care le punem asupra noastră. O cale bună este aceea de a urma câţiva paşi:

  • conştientizare: de ce vreau să fac asta
  • informare: sunt multe surse online de încredere
  • întocmirea unei liste cu ingrediente de bază pentru reţetele de încercat
  • schimbarea listei de cumpărături pe care o facem de obicei
  • implementarea obiceiurilor noi la nivelul familiei pas cu pas. nu prea funcţioneaza cu “de mâine, gata, nu mai punem gura pe dulciuri!”.
  • păstrarea obiceiurilor bune până la instalarea obişnuinţei dar punând psihicul în acord cu intenţia: dacă mergem la o petrecere şi ne e poftă de o prăjitură nu ne dăm mental peste mână şi ne abţinem, ci căutam în noi motivaţia sau pur şi simplu gustăm dacă pofta e mai puternică decât motivaţia (am zis gustăm, nu ne ghiftuim).

 

Într-o lume plină de tentaţii şi în care fericirea e atât de aparent uşor de cumpărat la primul chioşc, depinde doar de noi să reînvăţăm să fim fericiţi şi altfel, căutând resurse mai aproape de natură.

 

2 thoughts on “Septembrie fără zahăr

  • October 7, 2017 at 7:19 am
    Permalink

    Nu am adoptat aceasta provocare pentru ca stiam din start ca nu ma pot tine de ea si pentru ca am eu altele care imi par mai importante acum. Dar a starnit in mine o preocupare pentru subiect si voi face si eu cativa pasi in aceasta directie, constientizand faptul ca nu poti dintr-o data sa schimbi brusc obiceiurile casei. Imi plac pasii acestia ai tai, incetisor ii voi aplica si eu.

    Reply
    • October 13, 2017 at 8:02 am
      Permalink

      dupa cum am zis, nici eu nu am adoptat provocarea total, dar faptul ca inceram, ca ne documentam, e un prim pas.

      Reply

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *