Cand copilul revine acasa din excursie, tabara, altele

Cand copilul revine acasa din excursie, tabara, altele

Activitati copii, Copii, Dante, De ale mele
A venit si momentul in care a trebuit sa accept ca Dante a crescut si il pot lasa sa plece singur, adica fara noi, la un eveniment. Eram constienta ca se va intampla dar nu pot spune ca eram pregatita. Probabil ca nici soțul nu era, dar el nu se manifestă. Nici eu nu m-am manifestat, am fost calmă, i-am făcut bagajul, am pregatit pachetul, i-am dat instructiuni si mi-am pus toata increderea in el si in educatia pe care noi i-am dat-o pana acum. Nu am avut nici prea mult timp la dispozitie, a fost un pic de azi pe maine plecarea la turneul de hochei din Brasov, desi stiam ca va pleca dar nu stiam cand. Nu o sa vorbesc despre emotiile ce au insotit plecarea, despre gandurile…
Read More
Azi am fost in … Paris

Azi am fost in … Paris

Dante, De ale mele, Jurnal de eu
Azi Dante a venit de la scoala cu zambetul pe chip si intr-o dispozitie de zile mari. Si-a asezat ghiozdanul la locul lui, hainutele la fel, a facut totul ca la carte (sau dupa regulile casei). Dar bucuria nu s-a oprit aici. Numai ce il vad  ca scoate cele necesare pentru asezarea mesei, servetele. M-a trimis din bucatarie si cand m-am intors decorul era gata: storurile trase, lumanare aprinsa, Turnul Eiffel printre farfurii, o incantare, ce sa mai zic. Am luat masa impreuna, am vorbit in tihna (a avut grija sa indeparteze telefonul sa nu ma distraga vreun sunet), am mancat desert si a fost asa, ca o intalnire cu iubitul in oras. Si nu orice oras, ci chiar Parisul. Pentru ca asa am vrut noi sa ne imaginam. Astfel…
Read More

Bilant de vacanta neprogramata

Activitati copii, Cărţi, Copii, Dante, De ale mele
Vacanta de iarna vine, dupa cum se stie, odata cu Craciunul. Trece perioada sarbatorilor, trece perioada de lenevit si facut fiecare ce vrea, mancat la ore total neprogramate, vizionat filme pana la ore imposibile. Nu stiu cum e la altii dar la noi asa se intampla in perioada sarbatorilor: ne culcam tarziu, copilul ne tine isonul, diminetile se prelungesc pana spre pranz si tot asa. Mie imi place o vreme starea asta de haos dar apoi imi doresc sa reintre totul in normal, sa stiu si eu o logica: mic dejun, gatit sau curatenie, pranz, somn de pranz, teme, cina si tot asa. Ei bine, anul asta, desi vacanta se anunta de doua saptamani, Doamne Doamne s-a uitat spre copiii din tarisoara noastra si i-a simtit  cam necajiti. Asa ca…
Read More
De inceput de an

De inceput de an

De ale mele, Jurnal de eu, Obiective turistice
A inceput anul, dupa cum stie toata lumea, a venit zapada, ceea ce iarasi nu e o noutate. Ce simt eu altfel pe anul asta este ca parca toata lumea a inceput anul in plin, cu  energie pozitiva , cu multe proiecte noi sau proiecte gandite anul trecut si pe cale a fi continuate si finalizate anul acesta. Imi place ca parca perioada asta de dupa sarbatori nu a mai venit cu letargie, cu inertia aia de a mai sta si a mai digera niste sarmale si carnati. E asa un aer de a face ceva, de a urni ceva. Poate si abundenta asta a zapezii da un elan bun, da de lucru, de protestat, de apreciat, de actionat. Nu mi-am propus ceva anume pe anul asta in afara de…
Read More
Coloratul – terapie sau nu?

Coloratul – terapie sau nu?

Activitati copii, Cărţi, Copii, Dante, De ale mele
Am tot vazut ca au aparut pe piata o multime de carti ce invita la colorat si relaxare, povestindu-se ca operatia asta ar fi terapeutica chiar. Eu, recunosc,nu am inteles cu adevarat scopul coloratului nici macar pentru copiii de gradinita. Cu timpul am mai cercetat si am priceput ca ajuta la exersarea muschilor mainii, la dezvoltarea preciziei de a manui instrumentele de scris si chiar la dezvoltarea simtului culorii. Asta cand copilul cauta cu adevvarat esteticul in ceea ce face si nu cauta sa se exprime pe el si sentimentele lui, rezultand uneori un cer rosu si o frunza albastra, spre uimirea si chiar exasperarea unor adulti neavizati. Am avut si eu reprizele mele de colorat alaturi de Dante, momente in care pot spune ca m-am relaxat. Dante nu a…
Read More
De inceput de an nou

De inceput de an nou

De ale mele, Jurnal de eu, O idee pe zi
Si iata ca un an nou isi arata zorii. Ca la mine cel putin asa a inceput, din zori. Dar se cade sa va povestesc mai intai despre Revelion. Ca sa fie in firescul cronologic si logic, dupa ce am spus despre Craciunul in patru. Pai tot in patru am petrecut si Revelionul. Vorba vine ca am petrecut, ca mai mult l-am trecut. Asa, cum treci dintr-o curte in alta cand nu e nici un gard sa te opreasca. Adica nu ne-am impiedicat de nici un prag, nu ne-am asezat la masa intinsa sa dam in branci de ghiftuiala, nu ne-am pus la țol festiv. Ne-am aliniat strategic care pe unde a apucat. Soțul la calculatorul lui, eu la laptopul meu, copilul mare la televizor urmarin emisiuni alb-negru de alta…
Read More
2016 – anul ce trece

2016 – anul ce trece

De ale mele
In anii trecuti am tot scris depre cum a fost si cum as vrea sa fie. Am ales cuvantul anului ce vine, pentru ca mi-a placut ideea, jocul, incarcatura cu care vroiam sa dau menire anului nou. Anul acesta nu mi-am dorit decat sanatate. In general am fost sanatosi, desi copiii sunt copii si fac surprize nici de ei dorite. A fost un hop mare in luna iunie cand am ajuus cu Horia la urgenta, cu o saptamana de spitalizare. Dar am trecut cu bine si de atunci nu a mai avut nici macar o simpla raceala. Dante in schimb... tot anul a fost un chiu si-un vai. Ba ca il dor picioarele, ba ca il doare burta, ba capul, ba mana. Acum, pe sfarsit de an, s-a procopsit si…
Read More
Farmecul Craciunului alaturi de copii

Farmecul Craciunului alaturi de copii

Bebelusi, Copii, De ale mele
[caption id="attachment_8054" align="alignleft" width="297"] foto by Irina Back[/caption] Acum doi eram impreuna cu soțul și cu Dante la unul din evenimentele organizate cu ocazia Craciunului. Colinde, emoții, cadouri, glasuri de copii si tot ce implică asta. Atunci am avut asa, un moment in care m-am gandit ca peste cativa ani toate astea vor deveni doar amintire, copilull va creste si nu vom mai trai aceste clipe. Atunci am simtit parca sa imbratisez momentele astea, sa le savurez si sa le inchid bine in cutia cu amintiri. Dar viata ne face surprize si asa ca anul acesta am petrecut Craciunul nu doar cu unul, ci cu doi copii. De fapt, daca punem la socoteala si bucuria prezentei finilor alaturi de micuta Sofia, bucuria si farmecul au fost intreite. Pentru ca am…
Read More
Perfectiunea imperfectiunii in familie (2)

Perfectiunea imperfectiunii in familie (2)

Copii, Dante, De ale mele, Scoala
Cand devii părinte e adevărat că nu primești și un manual de utilizare a noului născut ce ți-a fost dat în bună grijă și mai ales bună îndrumare. Dar cu timpul începi să te prinzi cam ce ai de făcut și te aștepti ca după 8 ani să fii pregătit pentru noua etapă în care intră copilul tău. Ei bine,nu prea ești pregătit. Cum de altfel nu ai prea fost pregătit nici pentru cele anterioare, oricâte cărți ai ccitit și oricâți părinți ai consultat. Sigur, teoretic știi la ce să te aștepți. Practic depinde de mulți factori, inclusiv de tine însuți. Atitudinea noastra, a părinților, față de școală, a fost una destul de relaxata in clasa pregatitoare si in clasa aI a. Dupa ce l-am mutat de la prima scoala…
Read More
Perfectiunea imperfectiunii in familie (1)

Perfectiunea imperfectiunii in familie (1)

Copii, Dante, De ale mele
De ceva vreme simt ca viața noastră în patru a cam sărit din matca liniștii si bunei intelegeri. Oricâte eforturi as face nimic nu-mi mai iese cum vreau. Pentru că de fapt despre asta este vorba: despre ce vreau EU. Intr-o zi Dante a spus o vorba care a fost ca un semnal de alarmă pentru mine: oare de ce mi-am dorit frate? În căpusorul lui de copil este dispus să preia toată povara de pe umerii mei asumandu-si imaginară vină. Stiu ca multi frați mai mari gândesc astfel dar eu nu vreau să -l las să gândească așa. Nu e corect față de el. Ca urmare încerc să analizez de unde vine această permanentă senzație de conflict ce pare că s-a instalat comod la noi in casă. Mă trezesc dimineață…
Read More