9 august – homesickness

Homesickness

Cred că asta e expresia care defineşte cel mai bine ce simt de câteva zile încoace. E mai expresi decât dorul de casă. Am mai trecut prin asta cu ani în urmă când am fost in Spania dar acum e mai ciudat să simt asta din două motive:

  1. nu mai avem o casă în România la care să ne întoarcem
  2. am familia cu mine şi nu ştiu de ce am acest sentiment.

Dar e o senzaţie care mă sâcâie şi care m-a făcut probabil să visez faptul că eram acasa şi nu primisem viza de venire iar soţul o primise. A fost cam ciudat.

Îmi e dor şi de prietenele de acasă, de libertatea şi degajarea cu care vorbesc cu ele. Sunt sigură că îmi voi face prietene şi aici, că se vor lega relaţiile mai mult cu trecerea timpului, dar pentru moment vorbesc cu prietenele de acasă şi faptul că suntem în contratimp cu ora face comunicarea mai greoaie şi mă face să îmi fie şi mai dor.

Nu pot să spun că îmi e dor de ceva anume de acolo, din oraşul meu, doar îl ştiu de peste 40 de ani deja. Dar nu doar eu simt dorul de casa în care am stat ci şi copiii. Avem momente în care căutăm anumite obiecte şi ne amintim că nu mai locuim acolo, că nu mai avem dulapul cutare sau masa cutare.

Sunt sigură că va trece cu timpul şi probabil în două săptămâni va fi mult mai bine, dar pentru moment e un sentiment sâcâietor.

Mă uit pe instagram la mămicile din alte ţări, din America în special, şi îmi doresc să capăt şi eu acea degajare a lor, acea veselie şi fel de a fi. Eu mă simt mult prea serioasă, morocănoasă, focusată să fac prea multe. Cred că ducem cu noi o moştenire de care va dura probabil câteva generaţii să ne detaşăm.

Sigur că sunt şi momente foarte frumoase, în care mă bucur cu tot sufletul, în care îmi vine să zbor de fericire că suntem aici. Mai ales cand traiesc momente speciale, la care am visat sau care pur si simplu ni se intampla, cand asist la un apus de soare spectaculos.

Shopping

Mi-am cumpărat o brăţară drăguţă cu 11 dolari şi o port şi în casă de dragă ce îmi este. Şi încă nu am ajuns în vreun outlet sau ceva :))). Mi-ar prinde bine nişte terapie prin shoping. Am văzut nişte poşete superbe ale anumitor branduri renumite, m-am pierdut printre standurile cu haine la fel de branduite, dar parca 50 de dolari o pereche de pijamale sau un tricou pentru Dante e cam mult :).

Până una alta trebuie să înscriem copiii la şcoală şi grădiniţă, Dante la şcoala publică iar Horia la o grădiniţă privată. Sunt câteva proceduri de urmat şi încă nu m-am lămurit cu ele dar le dau eu de cap.

Avem şi o veste bună: vom merge in Chicago în septembrie. Orice ieşire e bună pentru a vedea şi cunoaşte locuri noi.

Prima zi de şofat în America

In sfarsit am urcat la volan. Aveam niște emoții de parcă era prima zi la școala de șoferi. Pana la urmă le-am dat dreptate celor care mi-au zis ca se conduce mai ușor masina automată. Trebuie să am grijă doar de două pedale. Dar mai am mult de ezersat până sa ma simt stăpână pe mine si pe mașină. Dar important e ca am facut primul pas. Noroc că e si zona in care stam destul de liberă și ma pot desfășura în voie…mai ales la curbe pe care le iau ca la Formula 1 :))).

Am socializat mai mult pe seară, am vorbit cu mai multe femei, am înteles ca nu doar eu simt anumite stări și asta cumva m-a linistit.

Copiii au avut o zi plină de joacă, alergat, țipat pe saturate cu alți copii, mai ales ca a fost ziua unuia din noii prieteni ai lui Dante, un băiat din Ecuador.

Am reusit să gătesc ceva care sa ne placă şi care să îmi amintească de gustul de acasă: cartofi cu pulpe la cuptor. Asta după ce m-am invârtit o jumătate de oră pe lângă aragaz că nu vroia să pornească nicicum şi doar soţul i-a dat de cap, că la el merg toate, doar la mine fac figuri :)).

Până la urmă a fost o zi care a început fără chef şi s-a încheiat cu energie şi voie bună.  Mai ales după ce ne-am cumpărat două scaune înalte pentru stat afară iar când am ajuns la maşină ne-am dat seama că nu vom reuşi să le băgăm nici  cum în ea. Aşa că le-am luat în braţe şi am pornit-o pe jos pentru că stăm aproape. Noroc că nu e prea multă lume pe stradă să se uimească de aşa ceva :))).  Dar acum avem scaune pentru stat afară.

 

4 thoughts on “9 august – homesickness

  • August 9, 2019 at 1:16 pm
    Permalink

    Cumparaturi pt copii poti face la Kohl’s daca ai pe langa tine. Primesti si cupoane pt reducere plus au reduceri foarte bune cand se schimba sezoanele. Wal Mart e f ieftin, preturi la haine pt copii foarte ieftine. Si la ei sunt reduceri bune. Eu nu prea sunt pt. firme de renume, nici pt mine nici pt. copii. Mallurile nu prea le frecventez. Sa aveti parte de sedere placuta si mai vorbim si pe Facebook.

    Reply
    • August 9, 2019 at 1:27 pm
      Permalink

      Pentru copii va trebui neaparat sa cumparam haine si incaltaminte ca nu am adus prea multe de acasa si daca se schimba temperatura si mai ales incepe scoala chiar nu mai au cu ce se imbraca :). In Wal Mart am fost deja si am cumparat o multime de haine pentru sot, camasi si pantaloni faini, la preturi absolut rezonabile. Nici eu nu sunt cu brandurile, nici nu le stiu nici nu ma pasioneaza, dar ceva ceva tot mi-oi lua si eu :))).

      Reply
  • August 9, 2019 at 1:43 pm
    Permalink

    “Cred că ducem cu noi o moştenire de care va dura probabil câteva generaţii să ne detaşăm” uite cum incepe etapa asta cu conștientizări 🙂

    Reply
    • August 9, 2019 at 10:03 pm
      Permalink

      Ohoo, si inca cum :).

      Reply

Leave a Reply to Adela Cancel reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.