Prima lună fără carbohidrați și fără zahăr

Cu o mai bine de o lună în urmă ieșeam cu prietena mea, Daiana, la probat de haine și distrat ca fetele în mall.

Mă priveam în oglindă și nu prea îmi plăcea ce vedeam. Mai ales în zona abdominală.

Prietena mi-a atras atenția asupra aspectului ăsta. Am dat-o desigur pe scuze: că am rămas cu burtă de la naștere, că hormonii, că premenopauza, că lipsa de mișcare. Sigur, toate contribuie la rotunjirea abdomenului.

Dar mai e un dușman ascuns pe care noi îl întreținem zi de zi prin alegerile alimentare pe care le facem. Se numește rezistența la insulină.

Atât i-a trebuit Daianei, să vadă că o ascult cu atenție și interes. Imediat a pornit o avalanșă de informații de nu mai știam cum să o opresc.

Din acel moment am zis: gata, e timpul să fac ceva. Mai ales că și analizele au arătat un colesterol crescut cu puțină vreme în urmă.

Mi-am cumpărat direct o salată și m-am bucurat cu adevărat de ea.

Ce am schimbat și am învățat

Sub ghidajul blând al Daianei am început să învăț, să studiez, să observ.

Din acea zi a pornit festivalul salatelor la mine în stomac. Ziua și salata sau salatele.

Am eliminat, desigur, produsele de patiserie, dulciurile de orice fel, pâinea.

Am luat o pauză și de la cartofi, orez, năut, linte, fasole. Am consumat doar orez răcit și cartofi fierți și răciți în frigider cel puțin peste noapte. Există studii și despre asta.

Din fericire perioada verii vine cu o ofertă aproape nelimitată de alegeri potrivite corpului nostru. Dar cu siguranță și în alte anotimpuri găsim produse benefice.

Am învățat să mănânc salată din …frunze de spanac. Ceva de neimaginat pentru mine.

Am învățat să combin alimentele astfel încât să iasă mâncăruri gustoase chiar dacă diferite de cele clasice.

Am învățat ce să nu mai combin la o masă.

Am învățat să citesc cu adevărat etichetele. E de groază cum în aproape orice luăm de la raft găsim zahăr adăugat sau uleiuri de tot felul, deloc sănătoase.

Am învățat despre uleiuri, pe care și când să le folosesc.

Mare parte din informații le știam, dar nu țineam cont de ele în mod constant.

Am înțeles că nu avem nevoie de atâta mâncare câtă suntem tentați să mâncăm. Deși eu în principal aveam două mese pe zi, de multe ori, pe pilot automat, mai ales după amiaza, îmi cumpăram ceva total nepotrivit.

Am înlocuit orezul cu quinoa și chiar îmi place. Mă delectez cu budincă din chefir, semințe de chia și fructe de pădure.

Am devenit mult mai atentă la ce comand când ies în oraș. Aproape de fiecare dată găsim și variante potrivite dacă suntem selectivi.
De exemplu începe să fie normalitate să găsim paste fără gluten.

Sigur că prima săptămână a fost cea mai grea. Nu pot să zic că am avut pofte, dar se întâmplă tot felul de transformări în organism care pot da tot felul de simptome. Dar cu multă apă și odihnă le-am depășit.

Am introdus semințele în alimentația noastră.

Pentru că, lucrul bun este că am atras și familia în schimbările alimentare. Cum am norocul ca ai mei să nu fie mofturoși, e destul de simplu să îi atrag și pe ei. Sigur, nu le-am schimbat total alimentația, mai ales la copii, dar pe ici colo au mai mâncat și ei o sămânță, o clătită cu ovăz, o budincă de chia.

A devenit mult mai simplu să îmi pregătesc mâncarea pentru orele de muncă. Pregătesc dimineața o salată și o omletă, le așez în caserole și gata. Chiar dacă pare plictisitor, salatele nu sunt niciodată la fel.

 

Beneficii

În primul rând nu mă mai simt după ce mănânc de parcă am înghițit un elefant. Mă simt sătulă, dar fără să mă simt greoaie, somnolentă, cu dorința de a-mi face siesta după masă.

Nu mai simt stare de somnolență nici pe la orele 15-16 când de obicei eram cel mai tentată spre alegeri nepotrivite.

Nu mă mai simt letargică după ce îmi beau cafeaua. Pentru că nu o mai beau cu lapte și zahăr ci o beau simplă, cu o linguriță de unt de cocos adăugat. Asta după ce am înțeles beneficiile acestei combinații.

Pentru că un aspect important atunci când ne apucăm de un plan alimentar este să înțelegem cum funcționează acel plan. Să ne înțelegem propriul corp, cum funcționează el, ce efect au alimentele asupra noastră, să fim atenți la ce ne face bine și la ce nu ne face bine.

Sunt persoane care nu pot tolera legumele crude, salatele. Atunci e bine să caute alternative. Există și salate calde. La fel de bine supele au o mulțime de beneficii de care uităm în graba noastră de a alege ceva rapid și care să ne sature.

Sunt la cinci săptămâni de când am început acest stil de alimentație și pot să spun că sunt efecte atât vizibile la nivelul corpului cât și mental. Sunt mai organizată în ceea ce privește mesele. Simt că mă hrănesc, nu doar că mănânc.

Ce contează foarte mult atunci când începem un astfel de plan alimentar este să: 

• ne însușim faptul că suntem o persoană care face alegeri conștiente
• să comunicăm celor din jurul nostru că suntem întru-un program de nutriție
• să ne asumăm în mod public (public pot fi cei câțiva prieteni de lângă noi, colegi de muncă sau dacă vrem să inspirăm, chiar online)
• să fim într-un grup de suport sau să avem cel puțin o persoană de suport care face același lucru sau a făcut în trecut și a obținut rezultate
• să documentăm sub formă de jurnal sau poze tot parcursul nostru precum și schimbările pe care le simțim.

Pe mine pașii ăștia m-au ajutat de fiecare dată când am făcut diverse lucruri, cum a fost o săptămână doar cu legume și fructe sau o lună fără cafea și altele.

Pe termen lung îmi doresc să continui să mă hrănesc potrivit vârstei și necesităților corpului, să aleg cu grijă ce alimente consum, să îmi păstrez obiceiurile căpătate în aceste săptămâni. 

Într-o lume a consumerismului, în care suntem efectiv asaltați de tot felul de oferte, în care rafturile magazinelor gem de tentații de tot felul, mi se pare esențial pentru sănătatea noastră să alegem noi pentru noi ce consumăm și ce stil de viață vrem să avem, ce fel de bătrânețe ne dorim și cum avem grijă de noi.