Un zambet intr-o stampila

Baietelul mergea de mana cu mama lui, zambind trecatorilor si dorindu-si din toata inima sa primeasca si el zambete la schimb. De cand se nascuse parca asta era menirea lui pe Pamant: sa faca oamenii fericiti, sa ii faca veseli si constienti ca un zambet poate schimba o zi.

Zi de zi insa intalnea oameni care nu ii intorceau zambetul, ba chiar se uitau uimiti la mama si copil intrebandu-se parca ce motive vor fi avand de sunt asa de veseli. Viata e cenusie, grea, grija zilei de maine coplesitoare. De unde sa mai scoti si ragaz pentru zambete?

Pe la trei ani copilul a vazut undeva, in ecranul laptopului la care mama lui lucra de zor, un fel de cerc cu ochi si gura zambareata. A intrebat-o pe mama cum se numeste si ea i-a raspuns simplu: Smiley Face. A retinut cuvantul, i-a placut si a inceput sa deseneze fete zambitoare pe toate foile si caietele lui, chiar si la gradinita langa micile lui exercitii. A observat ca oamenii schitau un zambet de cate ori vedeau mica fata zambitoare. Le spunea tuturor foarte mandru ca acela este Smiley Face.

 

Pe la patru ani a descoperit stampilele. Mai intai si-a gasit de lucru cu stampila mamei lui, de la firma. De cate ori o prindea stampila de zor tot ce prindea. Ba chiar si pe el se stampila. O prefera pe cea mare si rotunda, desi mama mai avea si una micuta de buzunar. Erau doua stampile Trodat, foarte bune si rezistente chiar si la joaca unui copil.

 

Apoi a descoperit stampilele din librarie, pentru copii, cu fluturi, flori si alte insemne copilaresti si amuzante.

Ceva insa il nemultumea la stampila cea mare si rotunda. Nu ii placea si nu intelegea scrisul acela marunt care nu exprima nimic. Asa ca, inevitabil, isi lua carioca rosie si ii desena ochi si gura, sa fie vesela si zambitoare.

Asta pana intr-o zi cand mamei lui i-a venit o idee salvatoare. Cu ajutorul laptopului ei minune, a intrat in lumea magica a stampilelor online. A vazut scris mare ca iti puteai crea propria stampila si imediat a dat comanda.

Dupa cateva zile curierul a adus la usa cadoul minunat pentru baietelul ei care, acum, la 5 anisori, deja desluseste tainele alfabetului. Au desfacut cu nerabdare coletul si de acolo au inceput sa iasa la iveala minunatii si bucurii.

 

Prima si cea mai atractiva stampila este, desigur, cea cu Smiley Face. Imaginea vesela, asa cum isi dorea copilul, prinde viata sub apasarea manutelor lui nerabdatoare. Pagini dupa pagini se acopera cu zambetele buclucase spre incantarea celor doi.

A venit randul celorlalte trei stampile concepute si comandate de catre mamica.

Dotati cu aceste inocente “arme” cei doi au plecat sa colinde orasul. Oriune vedea o bucata de hartie, la orice ghiseu se oprea mama spre a plati vreo datorie sau a intocmi vreun document, copilul avea grija sa lase o amintire colorata intr-un colt.

 

 

De atunci circula prin orasul nostru facturi, documente, chitante si alte asemenea pe care se poate citi in culori vesele: “Fericire” , “Bucurie”, “Iubire” insotite, desigur, de nelipsitul Smiley Face.

Articol scris pentru proba nr. 9 din concursul SuperBlog 2013.