Februarie cu inimioare
De multi ani încoace tot spun eu asa ca luna februarie este o luna plictisitoare, inutila. Îmi intrase mie în cap ca luna asta e un fel de trecere de la iarna la primavara când nu e nici una nici alta. Decoratiunile de pom înca n-au plecat, zapada se joaca cu noi cum vrea dar pe tarabe apar si ghioceii. Cum sa nu fie bietul meu copil derutat si sa nu ma întrebe : “mama, acum este tot iarna? ca eu vad ca au aparut ghioceii. si ei apar primavara.”
Îi înteleg confuzia si încerc sa stabilesc un tipar al lunei asteia zanatice si derutante.
Anul asta am decretat: Februarie este luna inimioarelor. Nici nu stiu cum de nu m-am gândit la asta pâna acum doar în fiecare an , de când am copilul, mesterim de zor inimioare. Din hârtie, din carton, din ce ne pica la mâna. Ba înca si în nori, si în pietricelele de pe trotuar vedem inimioare. Oriunde. Fiind implicata în multe activitati de lucru manual mesteritul inimioarelor anul acesta a luat o amploare si mai mare.
Ba chiar azi ne-am dat seama ca ar fi cazul sa schimbam si decoratiunile de prin casa cu ce altceva decât cu inimioare. Asa ca ne-am pus pe treaba fara sa ezitam.
