Un vis…

Îmi place sa ma uit la filmele în care actiunea se petrece în viata agitata a marilor metropole, în care oamenii forfotesc pe strazi de ma întreb cum reusesc sa nimereasca adresa pe care o cauta.

Îmi place sa simt si sa traiesc în viata trepidanta a orasului, sa aud claxoane de masini, sa ma urc în fuga într-un taxi, sa ma pierd prin marile magazine chiar daca nu caut ceva anume. Cred ca tuturor ne place sa ne pierdem în anonimatul mallurilor, sa ne lasam atrasi ca de un magnet de catre o vitrina stralucitoare si frumos aranjata.

Dar într-un colt al mintii mele sta ascuns un vis timid care îsi asteapta momentul sa îsi faca propriul drum spre realitate. Acela de a avea o casuta de vara, o casa în care sa merg doar pentru a ma încarca de liniste si de mine însami.

Ma imaginez luând un mic dejun prelungit în mijlocul naturii, în scaune albe din rachita împletita, cu masa rotunda din sticla, îmbracate în huse frumos colorate. Îmi imaginez  portelanuri fine pictate manual de catre mine, un petec de lavanda pe lânga casa, un sevalet pe un colt de peluza.

Îmi imaginez doi câini ce îmi tin companie, o pisica ce mi se cuibareste cuminte în brate.

Dar nu ma vad solitara în acest peisaj relaxant. Ma vad alaturi de alte vecine cu pasiuni diverse, adunate pentru a pune la cale vreun eveniment cultural sau caritabil, depanând amintiri si povestind cu drag despre copii. Iar în jurul nostru o multime de case de lemn, simple, rustice, de vara, asa cum îmi închipui si propria casuta de vacanta.

casa de lemn

Nu stiu daca este mai scumpa sau mai ieftina o astfel de casa dar mie mi se pare idilica. Mai ales ca poate fi amenajata si utilata normal, ca si o casa obisnuita, ceea ce cred ca îti ofera un confort complet.

Deocamdata e doar un vis. Dar posibilitatea exista daca exista si dorinta.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.