Duzina de cuvinte – August

M-am trezit în lumina lui august atunci când speranta într-o vara fierbinte plecase undeva, în amintirea unei altei veri. O alta vara ce ar fi fost transformata în uitare daca ochiul vigilent al camerei nu ar fi facut declicul acela miraculos. Amintirea devine imagine si neuitare.

Sarbatoare de vara mult asteptata menita sa scoata orasul din somnolenta, trecuta demult de semnificatia ei religioasa si solemna. Sarbatoare devenita defilare de nave, de steaguri, de trompete asurzitoare, de nimicuri zornaitoare pe o faleza devenita neîncapatoare.

Am rupt doar secundele noastre în trei si le-am încredintat camerei spre a le darui altor veri, când cea de acum va fi amintire.

Fotografie-0281Ne-am gasit refugiul, la ceas de seara, pe aleile racoroase ale parcului. O fanfara, desprinsa parca din pagini de carte, mi-a facut inima sa tresalte iar picioarele copilului sa topaie si sa încinga un dans alaturi de prietena acestei vacante.

Fotografie-0290Ca un supliment de bucurie si voiosie, o trupa de teatru pentru copii a încântat auditoriul ce si-a improvizat cu inocenta vârstei un amfiteatru de lux:

Fotografie-0291Fotografie-0299Un pepene zemos ne-a fost cina si ne-a redat energia pentru a pregati bagajele. Ne chema marea.

De când nu ati mai fost la mare cu trenul? De când nu ati mai trait emotia garii, emotia aceea ce te duce mereu cu gândul la tinerete, la studentie, la vacante? Le-am simtit din plin pe toate, de parca se produsese o absorbtie de timp, de clipe, de amintiri. Un salt peste ani, în trecut.

Am regasit marea asa cum o stiam, cum o prevazusem. Nu prevazusem însa alte emotii, alte temeri, alte trairi. Un copil ce îti sta alaturi schimba optica a ceea ce vedeai cândva, ce cautai cândva.

Oare sunt valurile prea mari? Nu cumva e malul prea abrupt? E prea frig. Sau prea cald. Mâncarea o fi buna? Nu puiule, nu cumparam gogosi. Nici jucaria aia. Nici cealalta. Doar pe asta si atât.

Tentatia irezistibila a vitezei, a adrenalinei, entuziasmul copilariei ce nu cunoaste bariere face ca visul de azi sa devina, poate, peste ani, realitate:

Fotografie-0326Si tot peste ani, când va sta pe aceleasi pietre, privind aceeasi mare si având deasupra un cer poate mai senins, îsi va aminti copilul de acum de aceasta vacanta?

Fotografie-0320Fotografie-0347

Raspunsul numai timpul îl va da. Pe mine bucuria regasirii  marii, a celor dragi, a copilariei si inocentei, ma fac sa fredonez în soapta, cu aceeasi placere ca alta data: “ma-ntorc la tine, iar si iar, mare albastra”.

Cuvinte de vara ce au rascolit amintiri si altor duzinari. Pe care va invit sa îi descoperiti în tabel.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.