Marasesti, Slanic Moldova, Tg Ocna – destinatii de vacanta

Atunci când cei de la CND Turism mi-au facut bucuria de a premia articolul meu Profile de calatori cu 100 de puncte si un voucher de 250 de euro, am început sa visez la o vacanta exotica în locuri nevizitate din tara asta a noastra. Ma gândeam la ceva Sighisoara, Timisoara, Maramures si alte asemenea.

Cum din primavara si pâna acum, la vremea vacantei, datele problemei s-au schimbat din cauza sarcinii, optiunile noastre au fost mult mai apropiate de casa. Am luat harta, m-am uitat pe destinatiile turistice din apropiere si am ales, dupa o mica informare înainte, Slanic Moldova.

Chiar daca Dante spunea de multe ori ca suntem bogati si ca putem calatori si în China (are o obsesie cu China si produsele chinezesti), pâna la urma s-a multumit si cu o destinatie mai aproape de casa.

A fost prima noastra calatorie cu masina personala asa ca s-a potrivit la fix o destinatie mai apropiata, pe o ruta cunoscuta noua.

M-am bucurat ca un copil când am ajuns l si m-am întâlnit cu muntele. Muntii ce strajuiesc statiunea, brazii cu mirosul lor inconfundabil, aerul acela de care îmi e dor tot anul  – toate au fost exact ce îmi doream.

Aceeasi reactie am avut-o si când am ajuns în camera si am vazut privelistea de la fereastra, având în vedere ca urma sa îmi petrec    mai mult timp în pat decât pe carari de munte.

Hotelul Euro Vacanta unde am fost cazati ne-a întâmpinat cu amabilitatea receptionerei si cu o atmosfera placuta.

Statiunea este îngrijita, frumos amenajata, cu un parc pentru copii, cu liniste si mult verde, exact ce mi se potriveste mie acum.

Ca de obicei, copilul ne-a asigurat programul artistic si cu zâmbete si cu mofturi. Ca orice baiat a prins si el gustul jucariilor razboinice, asa ca s-a ales din târgul amenajat în statiune cu un întreg arsenal cu tematica, de care nu s-a despartit în cele 4 zile.

S-a transformat si în fotograf de ocazie pentru parintii lui:

Ne-am încumetat si am fost în vizita la Mânastirea Stefan cel Mare si Ferma Dacilor, doua destinatii aflate destul de sus pe munte. Când am pornit însa nu am stiut ce ne asteapta dar a fost palpitant si peisajele întâlnite pe drum au meritat din plin emotia. Obiectivele se afla cam la 4 km de sosea, dar dumul de padure întortocheat face ca distanta sa para mult mai mare. Totusi e un drum bun, accesibil.

Am vizitat si salina de la Tg. Ocna, dar acolo nu am facut poze din cauza de …paranoia si stres propriu de femeie gravida. Recunosc, am facut si greseala de a nu ma informa mai în amanunt ce înseamna o salina si daca e recomandat pentru femeile însarcinate. Nu am urcat bine în autobuzul care ne cobora în salina ca o doamna m-a si luat la zor sa îmi spuna ca daca nu ma simt bine sa nu cobor, ca acolo nu e medic si e si presiune. Nu mi-a trebuit mai mult ca sa îmi declanseze frica. Desi ajunsa în salina ma simteam ok, am intrat pe internet (semnalul este excelent acolo) si am citit ca întradevar, nu e recomandat pentru sarcina mai mare de 5 luni sa stai mai mult de o ora în salina. Senzatia de claustrofobia si paranoia m-au trimis spre iesire în 40 de minute, asa ca am apucat doar sa vad ca e frumos amenajata, ca era multa lume si ca e destul de placut. Sotul si copilul au mai stat o ora si ceva, dar eu i-am asteptat cuminte pe banca afara :).

În rest ne-am simtit bine, relaxati, rasfatati de catre personalul de la restaurant care ne-a servit prompt si ne-au facut si cele câteva mofturi (am poftit la sarmale si cum era o nunta în desfasurare am primit), Dante a vrut mamaliga cu brânza si smântâna si, desi nu era în meniu, a primit :).

Drumul spre casa a fost mai lung si datorita popasului pe care l-am facut la Mausoleul Marasesti unde Dante a pus o multime de întrebari, având în vedere noua lui preocupare pentru lupte si arsenal.

A profitat de popas si pentru a lua masa într-un mod rustic dar amuzant pentru mine:

Desi am crezut calatoria încheiata cu bine înca de când eram în Marasesti, lucrurile nu au stat chiar asa. La 38 de km de Braila masina ne-a lasat în pana. Noroc ca eram într-un sat si nu eram nici foarte departe de casa, asa ca panica nu a fost foarte mare. Sotul a primit ajutor de la un satean inimos, eu am primit gazduire de la sotia acestuia iar Dante a avut companie vesela si ghid printre animalele din gospodarie în fetita lor tot de 7 ani ca si el. Desi defectiunea la masina parea greu de remediat, totul s-a rezolvat cu bine iar noi am ramas cu amintirea unor oameni minunati pe care ne dorim sa îi revedem  (asta pentru ca nu am avut prezenta de spirit sa le las macar numarul de telefon sa ne sune daca  ajung în oras). Sigur vom da o fuga cât de curând pâna acolo sa le multumim cum se cuvine.

Una peste alta vacanta a fost frumoasa, ne-a priit, Dante s-a simtit foarte bine iar bucuria lui si amintirile adunate sunt pentru mine multumirea deplina. Chiar si vremea, desi înnorata si aparent neprielnica, a fost excelenta, nici el nici sotul nefiind mari amatori de calduri si canicula.

Up date dupa trei ani:

De data aceasta am fost in acele locuri si pe acelasi drum in prima excursie cu gradinita. Acum am si poze din salină.