Jurnal de eu (VI)

Astazi, 19 februarie – e prima zi în care mi-am reluat deplin activitatea în online dupa pauza fortata pe care am fost nevoita sa o fac) si încerc sa îmi stabilesc prioritatile. Dar a început frumos si cu o veste buna: broscuta l-a desemnat si pe Dante castigator la concursul Amintiri si dorinte la care a participat cu doua lucrari. Va fi pentru el foarte motivant acest lucru sa participe si la urmatoarele concursuri ce se anunta odata cu venirea primaverii.

Afara este din nou umezeala multa (dimineasa era chiar ceata) . Desi nu as iesi deloc am ceva drumuri de facut asa ca va trebui sa îmi fac curaj. Nu îmi place sa ies pentru ca, desi nu e foarte frig, eu simt frig înca în oase oricât de bine m-as îmbraca. Si în toate articulatiile.

În gradina mea de pe pervaz au înflorit zambilele inveselindu-ne cu parfumul si culorile lor. E o placere sa le urmarim cum cresc câte putin în fiecare zi. Iar ghivecele improvizate dau un plus de culoare si veselie. Le voi arata cu alta ocazie si pe ele.

În casa este în sfârsit ordine si curatenie de care sunt foarte bucuroasa ca am reusit sa o duc la bun sfârsit ieri. Am avut si ajutor de nadejde – sotul- care a facut partea mai grea. Eu mai mult cu indicatiile :).

În bucatarie se simt arome îmbietoare din cuptor unde se gateste o tocanita de cartofi cu legume si carne.

Sunt îmbracata cu ciorapi negri si rochita scurta, cu mâneci trei sferturi. E rochita mea de primavara si am îmbracat-o tocmai în ideea de a ma simti altfel decât vremea de afara. La gât port cristalul Swarovsky în forma de inimioara. Îmi place mult sa îl port si mai ales sa ma gândesc ca emana  multa energie pozitiva.

Ascult U-Tv. Din fericire sunt melodii faine, nu doar cele comerciale de care m-am cam saturat de la radio. Trebuie sa respect si dorinta sotului – are si el dreptul la relaxare în concediu , destul a trebuit sa faca pe infirmierul pentru mine saptamâna trecuta. Daca ar fi dupa mine ar fi doar linistea care s-ar auzi.

Citesc – deocamdata nu am nici o carte începuta dar am doua care ma asteapta pe noptiera – O scurta istorie a românilor povestita celor tineri – Neagu Djuvara si Enigme ale istoriei române de Paul Stefanescu. Le-am împrumutat cu entuziasm când le-am descoperit în biblioteca fratelui meu si abia astept sa le iau la studiat.

Mesteresc o rama personalizata pentru diploma mea de SuperBlog. Aveam în plan de ceva vreme dar abia acum am reusit sa ma apuc de ea. Desigur voi veni si cu dovezi când va fi gata. Poate mai primesc comenzi dupa aceea :).

Saptamâna trecuta a fost cam ce am scris aici. Am ramas datoare  cu amintirile de vacanta. A fost frumos si nu vreau sa le las sa treaca fara sa le notez si pe blog. Mai ales pentru Dante.

Saptamâna asta se anunta cu scrieri multe, cu citiri pe la prieteni, cu ceva munca dar si relaxare creativa.

Am învatat (sau mi-am reamintit) ca uneori nimic nu e mai  important decât noi însine. Daca noi suntem bine avem si puterea de a face si a transmite bine.

Sunt recunoscatoare pentru noii mei ochelari cu lentile  organice cu antireflex. Poate nu e mare lucru dar inseamna mult sa îi simt usori pe nas, sa nu ma mai deranjeze lumina de afara care se reflecta în ei.  Multumesc din suflet prietenei mele Magda care e foarte priceputa în acest domeniu :).

Îmi doresc  o masina :). Da, încep sa îmi doresc din ce în ce mai mult o masina si probabil voi începe sa spun si sa îmi spun din ce în ce mai des asta. Curând vom avea mare nevoie de ea asa ca ne vom canaliza si eforturile si energiile în acest sens.

Un citat potrivit acestei perioade:

  • Cu siguranta sanatatea este mult mai valoroasa decât banul deoarece sanatatea face banul. (Samuel Johnson)

O fotografie din orasul meu – Braila – ca sa îmi amintesc ca uneori si ce avem lânga noi poate arata magnific:

Braila_3 (2)

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.