Migrena si eu, eu si ea…
Azi am avut o revelatie. Asa ca îmi permit sa elucubrez pe marginea ei. E blogul meu si scriu ce vreau. Asa am decis anul asta. Sa scriu si sa bat câmpii despre orice si oricând îmi sparge capul vreo idee.
Am avut o saptamâna în care mai mult am stat în pat decât în picioare. Nu pentru ca am vrut ci pentru ca n-am avut încotro. Azi am tras linie si concluzii.
Avantaje când mama are migrene:
– copilul doarme mai mult. da, vine, se aseaza lânga mama sa o “faca bine” si îsi aduce aminte ca îi e somn. si doarme cum altfel nu ar dormi. si la prânz si seara. de notat deci: sa ma asez mai des în pat si va dormi si copilul la timp.
– poti termina o carte pe care o tot amâni si pentru care niciodata nu ai timp. când nu suporti zgomot, nu suporti tv, nu suporti oameni sau mâncare (si nici nu poti face), o carte e cel mai bun tovaras. asta cînd durerile nu sunt prea crunte si poti distinge literele cât de cât. nu e mereu la fel dar azi a fost.
– toate acele lucruri care erau musai (dar musai de facut) devin absolut neimportante. toate pot sa astepte si daca nu vor nu prea au încotro. daca ai mâncare în frigider si familia nu moare de foame te poti relaxa (hahaha). daca nu ai … e alta poveste.
– daca esti la dieta poti sa te bucuri. strop de mâncare sa nu vezi prin apropierea ta. dar cum eu nu sunt niciodata nu prea e la capitolul avantaje pentru mine. dar eu nu sunt egoista, ma gândesc si la altii.
Desigur, sunt si dezavantaje:
– când nu poti sa citesti, sa privesti în gol (prefacându-te ca te uiti la tv, sa nu-ti sperii familia), nu poti conversa, sau, mai rau când e noapte si te chinui sa dormi, cele 10000 de gânduri care te bântuie pe minut ar putea sa rezolve soarta omenirii, problema foametei si a setei, ar aduce pacea lumii si rezolva problema ghetarilor. cum nu esti responsabil cu adevarat pentru toate astea încerci sa rezolvi doar problema facturilor, a ordinii si curateniei (oare am dus gunoiul? am spalat bluza alba a copilului? dar pantalonul sotului?….), a scolii, activitatilor extrascolare si câte altele.
– tot la capitolul gânduri faci bilanturi si parabilanturi, privesti spre viitor (întotdeauna cu teama si cu alte o mie de gânduri sumbre, bune de trecut în cartile motivationale la capitolul asa nu)
– încerci sa gasesti solutii pentru toate planurile pe care le-ai început si nu ai reusit sa le termini (si chiar gasesti solutii. doar ca le uiti pâna a doua zi sau sunt aproape imposibile).
Observati va rog ca despre durere nu vorbesc. O ignor. Sa nu zica ca îi dau importanta. Sa se învete minte.
Cam asta este bilantul unei saptamâni în care mai mult am “cugetat” decât am facut altceva. Ca doar nu o sa spun ca am stat. Nu da bine la cv.
Aaa, nu e prima saptamâna petrecuta astfel. Eu si “ea” avem ceva ani de când ne toleram reciproc. Medicii mi-au spus ca e o boala de care nu se moare. Cum se traieste nu a trebuit sa-mi spuna nimeni. O simt frecvent.
Asa ca ma bucur mai mult de fiecare rasarit de soare, de fiecare noua zi în care nu ma înteapa mii de ace, în care pot focaliza imaginea si pot suporta sunetele din jur.
Sa fie si asta unul din secretele unei vieti în care înveti sa te bucuri de lucrurile marunte? Habar n-am. Cred ca ma puteam lipsi de secretul asta si sa ma bucur oricum.
Acum daca v-ati asteptat la unul din articolele alea tâmpite care dau solutii despre cum sa scapi de migrena, ce sa manânci si ce nu, îmi cer scuze daca v-am înselat asteptarile. Dar cred ca asta e mai util decât alea. Sau asa cred.
Cam asta e. Mi-am spalat parul, mi-am facut unghiile, m-am ridicat din pat si ma pregatesc sa ma duc la o petrecere onomastica , aniversara, de mai multe. Asta pentru ca sotul nu si-a gasit o însotitoare mai tânara si mai frumoasa asa cum i-am sugerat. A preferat sa mearga tot cu mine. Riscul lui. Daca ma apuca iar, nu raspund de faptele mele.
Gata, va las. Sa aveti o duminica linistita si amintiti-va sa va odihniti, sa va bucurati de lucrurile marunte si de fiecare rasarit de soare! Zau ca merita.
