Catel, casa, curte

“Mama, vreau si eu un catel!” Aproape zilnic aud replica de la copilul meu, mai ales dupa ce iesim afara si se apleaca dragastos asupra tuturor cateilor din cartier plimbati în lesa de catre vecinii nostri. Îi dragaleste, îi mângâie, se joaca cu ei, numai poate de dragul lor. Mai ales cei mici si pufosi, albi ca niste bulgari de zapada ma cuceresc si pe mine, dar pe el.

Sigur, când îl vad asa de încântat aproape ca îmi vine sa ma duc la primul petshop si sa îi cumpar unul. Dar îmi amintesc mereu ca totusi locuim la bloc si sunt multe neajunsuri în a tine un catel la bloc. În primul rând nu ma vad trezindu-mi dis de dimineata si scotându-l afara si apoi plimbându-l de câteva ori pe zi. Chiar daca promite copilul ca va avea mare grija de el, stiu bine ca nu va fi asa.

Prin urmare replica pe care i-o tot servesc este aceea ca nu locuim la casa pentru a putea lua un catel.

“Atunci sa ne mutam la casa mama. Sa avem curte mare, sa alerg si sa avem multe animalute.”

Sigur, atunci când ne-am mutat nu prea am luat în calcul varianta aceasta de a cauta o casa, mai ales ca din ceea ce cunosc eu prin oras oferta de case de închiriat nu e asa de generoasa si de calitate. Vad însa ca sunt agentii imobiliare în Ploiesti care au o gama generoasa de oferte în ceea ce priveste locuintele tip casa si vila, locuinte de foarte buna calitate, mobilate, cu dotari moderne si atragatoare.

Trag nadejde ca, daca cererea va fi destul de mare, vor aparea si la noi  în oras astfel de agentii dar mai ales de spatii de locuit pentru a fi închiriate. Pâna la urma probabil ca sunt multi copii ce îsi bat parintii la cap ca vor un catel si probabil ca sunt si multi doritori de a locui la curte, pentru a se bucura de umbra unei terase amenajate pe timp de vara, de un om de zapada ridicat în curte iarna precum si de multele avantaje pe care le ofera.