Coco Chanel, parfumul iubirii și lecția de viață
De câțiva ani încoace parcă trăim într-un film istoric. Sau vedem cum istoria se scrie sub ochii noștri. Uneori conștientizăm, alteori nu.
Cel puțin eu așa am senzația.
Începând cu criza din 2008, continuând cu amploarea pe care a luat-o internetul și impactul pe care l-a avut în viețile noastre, felul în care s-a schimbat comunicarea și rapiditatea cu care circulă informațiile, copiii noștri care cresc cu niște abilități ce pentru noi sunt uimitoare.
A venit apoi pandemia iar acum liniștea și pacea noastră sunt amenințate.
În mod cert nu e ușor.
Fără să vreau, m-am dus cu gândul în copilărie, în anii trecuți, în ceea ce am trăit de-a lungul vieții și nu am simțit la aceeași amploare ca acum, când sunt adult și mamă.
Mi-am amintit de explozia de la centrala nucleară, mi-am amintit de războiul din Golf și de cel din Iugoslavia.
Țin minte că mă uitam la jurnalele de seară sau ascultam cu emoție știrile la radio. Simțeam teamă, dar nu știam ce implică acele evenimente, nimeni nu stătea de vorbă cu noi, ne luam cu joaca sau tinerețea și uitam de griji.
O privire în istorie însă ne face să ne dăm seama că niciodată vremurile nu au fost ușoare. Și chiar ușorul sau greul au nuanțe. Facturile mari de plătit pentru o familie cu venituri foarte mici pot însemna că vremurile sunt grele. Coșul zilnic de cumpărături pentru o familie cu mai mulți copii și costul mereu mărit al acestuia poate însemna că vremurile sunt grele. Nimeni nu știe cu adevărat greul altuia.
Mi-a plăcut întotdeauna să citesc cărți biografice și autobiografice. La fel de mult îmi plac și interviurile cu personalități. Simt că din viețile altor oameni îmi pot lua inspirația, îmi găsesc răspunsuri la întrebări proprii, aflu despre soluții la care poate nici nu m-am gândit.
De când am început să meșteresc bijuterii, m-am simțit atrasă de a afla povestea creatoarei de modă Coco Chanel. Am căutat informații despre viața ei, am văzut filmul Coco before Chanel. Am avut cartea Coco Chanel, aceea groasă, despre viața ei, cu mine în America. Doar că nu am apucat să o citesc și, fiind atât de groasă și grea, iar bagajele noastre cântărite la gram, am renunțat la ea și am lăsat-o acolo. Acum regret.
Am găsit în schimb înainte de Crăciun cartea Mademoiselle Coco și parfumul iubirii.
Este povestea romanțată a creatoarei, dar este bazată pe fapte reale, pe documente istorice.
Se pare că Coco Chanel a fost o persoană foarte discretă cu viața ei privată, având grijă să țină secrete multe aspecte ale vieții ei. Deși există multe relatări despre faptele acelor vremuri și despre activitatea ei, multe din acestea sunt contradictorii sau nu tocmai bine plasate în timp.
Autoarea cărții, Michelle Marly, a făcut o temeinică muncă de documentare pentru a țese poveștile de iubire în jurul cărora se învârte acțiunea romanului.
Totuși, liantul acestor povești este parfumul. Celebrul parfum Chanel No.5. În carte este și povestea acestui nume, cum s-a născut acest intrigant No. 5.
Aflăm și povestea celebrelor perle, cele au devenit simbolul ținutelor Coco Chanel.
Dacă ne uităm la contextul istoric în care s-au petrecut aceste povești de iubire, crearea parfumului sau introducerea șiragurilor de perle în ținutele de zi feminine, vremurile erau tulburi și aparent total nefavorabile unor astfel de demersuri.
După cum știm, în 1919 s-a încheiat primul război mondial, în 1920 era pandemia de gripă spaniola. Se schimbau multe pe plan politic, agitația pe plan economic și social era și ea în toi.
Cu toate acestea, ce făcea Coco Chanel în acele vremuri?
Făcea ceea ce știa mai bine: îmbrăca femeile, făcea revoluție în modă și … inventa un parfum.
Ce am învățat din această poveste:
