Crăciunul, familia tradițională și familia reală

Este perioada Crăciunului. Cea mai frumoasă sărbătoare din an. Așa se aude pe la toate posturile de radio, în reclame și filme.

Crăciunul – diferit pentru fiecare

Dar nu pentru toată lumea este așa. Nu toți oamenii pot sărbători Crăciunul acela tradițional, din reclame, cu membrii familiei în jurul mesei. Nu pentru toată lumea familia înseamnă ceea ce se află în manualele școlare.

Nu toate familiile înseamnă mama, tata, copiii și, eventual bunicii.

De câțiva ani conștientizez faptul că familia are o multitudine de forme și de variante ce ar trebui mult mai mult luate în calcul și aduse în atenție.

Familiile sunt diferite

Prima dată am citit la scriitoarea Isabel Allende despre familia ei mai puțin tradițională, despre familie formată din doi tați, sau două mame, sau părinți singuri. Am citit despre o familie mare, unită, indiferent de forma în care se prezenta ca și familii mai mici.

Apoi am văzut tot mai multe mame singure în jurul meu. Am văzut copii crescuți doar de către bunici.

Chiar îmi amintesc că prin clasa a II-a avea copilul o temă la școală în care era vorba despre familie, ceva cu poze cu mama și tata, amintire cu familia, nu mai știu exact. Iar el a venit acasă și a spus că i se pare o prostie, că este nedrept față de copiii care nu au pe mama și pe tata lângă ei, și chiar mi-a dat exemple de la el din clasă.

Atunci am realizat și eu cât de greșite sunt manualele, cât de neadaptate la realitate sunt, cât de mult se ține cu dinții de o organizare socială care nu mai este de multă vreme de actualitate.

Chiar acum citesc o carte din care aflu câte feluri de familii sunt în lume, în câte feluri pot conviețui oamenii și se pot iubi și accepta, forme la care nici măcar eu, care sunt super deschisă și îmi place să studiez lucrurile astea, nu m-aș fi gândit.

Sărbătorile – povară sau bucurie?

Da, este frumos să vedem imagini cu copiii în jurul bradului, cum deschid cadourile, cu mama și cu tata privindu-i fericiți. Dar realitatea e cu totul alta în zilele noastre și poate ar trebui ca cei care fac imaginile iconice să fie mai atenți și la aceste aspecte.

Țin minte și eu presiunea pe care o simțeam pe vremea când eram singură atunci când veneau sărbătorile. Parcă aveai un stigmat dacă erai femeie și nu aveai un iubit de Crăciun sau Revelion. De parcă îmi cerea cineva la intrare un atestat al statutului social. Era așa o goană după a găsi pe cineva, eram dispuși să facem tot felul de compromisuri, doar pentru a nu fi singuri de sărbători.

Am înțeles cu timpul că  e important și cum te raportezi la situația în care te afli în acel moment. Chiar și după ce m-am măritat, au fost sărbători când soțul a lucrat fix în noaptea de Revelion sau de Crăciun. Am găsit mereu o casă de prieteni în care să petrec și nu m-a dat nimeni afară. Apoi, când au venit copiii, m-am bucurat să fiu cu puii mei, să trimit gânduri bune către soțul meu și să ne bucurăm a doua zi de sărbătoare. Chiar la ambii copii, primul revelion l-am petrecut doar cu ei și zău că nu a fost nici o dramă.

Tare mi-aș dori ca nimeni să nu se mai simtă diferit doar pentru că familia lui nu se încadrează în standardele manualelor școlare și ale reclamelor tv.

Alege să te bucuri indiferent de perioada în care te afli

Mai degrabă sper ca fiecare să găsească calea cea mai bună pentru a se bucura de sărbători, să ceară ajutorul prietenilor atunci când simt că le-ar fi greu să fie singuri, să fim mai deschiși și mai atenți la cei din jurul nostru și să facem noi pasul de a-i invita pe ceilalți la noi.

Mă bucur că am găsit aici în oraș un grup de oameni de diferite naționalități, veniți de prin alte țări, aflați temporar sau poate definitiv în oraș. Regăsesc în acest grup ceea ce am găsit și în America: toleranță, acceptare, prietenie dincolo de statut social, religie sau naționalitate. Suntem toți oameni și asta e tot ce contează.

Dar, cel mai important, să înțelegem cu toții că familiile pot avea o multitudine de forme și să le îmbrățișăm și acceptăm pe toate.

Citesc și recitesc cartea ”Zile de Crăciun” tocmai pentru că este o carte în acord cu ceea ce am scris aici. Vă las pe voi să o descoperiți dacă nu o știți deja.