…si au trait fericiti pâna la adânci batrâneti

De când se stia era fascinata de frumos, de culori si de povesti de iubire. Acestea toate i-au bucurat copilaria, i-au luminat adolescenta si au ajutat-o sa îsi gaseasca cu usurinta drumul în viata. Sa îi vada pe oameni fericiti, sa aleaga hainele potrivite, sa traiasca într-o lume de poveste… acestea erau visele cu care a crescut si pe care le împartasea cu usurinta oricui o asculta. Îi placea lumea basmelor, îi placeau printii si printesele dar, mai ales, o fascinau finalurile care se terminau mai mereu cu o nunta. Acesta era punctul în care se sfârseau povestile  dar în care ea începea propria poveste. Din acest punct ea începea sa viseze. Cum a fost nunta? Câti printi si printese au fost invitati? Ce meniu au servit? Cum au fost îmbracati?

Îsi aminteste cu nostalgie de începuturile muncii ei, de primii ani când se zbatea ca visul sa îi devina realitate. Încerca sa organizeze nunti cu mijloace modeste, cu ceea ce avea la dispozitie, cu colaboratorii pe care îi putea gasi. Muncea pe brânci, încercând sa nu faca rabat de la calitate si sa îsi multumeasca fiecare client în parte. Chiar daca oamenii nu erau foarte pretentiosi, gusturile erau foarte diverse si care mai de care mai interesante.

Dar acesta fusese trecutul. Venise în sfârsit si pentru ea momentul mult asteptat, acel moment unic în viata. În sfârsit urma sa faca pasul cel mare. Iubirea i se aratase si ei în aura luminoasa si îsi dorea sa încununeze acest lucru prin cel mai fastuos eveniment pe care îl organizase vreodata.

Scoase din sertarul biroului o cutie mare, plina cu scrisori si începu sa le rasfoiasca. Ochii i se opreau în fuga pe rândurile care fusesera, fiecare în parte, câte o provocare. O clienta îi scrisese ca vrea salon spatios, nefragmentat de vreun stâlp de rezistenta, cum vazuse ea în filme si nicaieri în realitate. O alta clienta îsi dorea un ring de dans spatios  pe care sa se poata desfasura o trupa de 50 de persoane, dansatori profesionsti. Un client îsi dorea taxi-uri gratuite pentru invitatii ce soseau la gara din alte localitati, altul visa la jonglerii cu sticle si shakere realizate de barmani. Foarte multi clienti îsi doreau locatii cu spatii de cazare pentru rudele venite de departe precum si bucatarie proprie. 

La momentele acelea de multe ori îsi spunea ca oamenii aceia visau prea mult sau vazusera prea multe filme. Unde sa fi gasit ea, cu ani în urma, salon cu spatiu verde sau posibilitatea organizarii unui foc de artificii? Focurile de artificii se organizau o data pe an, de revelion.

Dar acum era constienta ca si datorita acelor îndrazneti visatori, datorita îndraznelii ei de a cere si de a crede ca toate acestea pot deveni realitate, datorita zbaterii ei de a nu coborâ standardele si de a cultiva gustul clientilor pentru frumos, pentru grandoare si splendoare, toate acestea erau realitate astazi, în anul 2014, când si ea se pregatea sa faca pasul cel mai important al vietii ei.

Desi se temuse ca, fiind nunta ei, va fi cel mai greu de organizat, constata acum, când pregatirie erau la final, ca dimpotriva, fusese cel mai usor. Asta datorita salonului pe care îl alesese si care  îi putea oferi tot ce visase vreodata pentru o nunta. Stia ce fel de rochie îsi dorea, stia chiar si cum vroia sa arate tortul, lista invitatilor fusese usor de întocmit iar alesul ei fusese de acord cu absolut tot ce hotarâse ea.

Salon du Mariage venise cu oferte desprinse parca din cartile cu povesti dar si cu facilitati adunate parca din multimea de solicitari si scrisori pe care le primise de-a lungul timpului.

Punctul de atractie central al salonului este, desigur, piscina. Una dintre cele mai frumoase piscine din Bucuresti o astepta sa se desfasoare într-un dans de vis, deasupra apei, împreuna cu alesul ei. Unul din visele ei, acela de a avea un pian la nunta, devenea realitate.

Desi era nunta ei si dorea sa iasa perfect, simtea ca avusese cel mai putin de organizat datorita ofertei complete ultra all-inclusiv care o scapase de grija altor furnizori intermediari.

Ofiecierea casatoriei avea sa se desfasoare asa cum visase înca de pe vremea basmelor: într-un cadru verde, cu oficierea slujbei religioase si a cununiei civile în aer liber, cu frumusetea piscinei drept decor. Era multumita ca scapa astfel de bataia de cap traditionala, aceea de a se plimba împreuna cu invitatii de la o locatie la alta pentru a oficia toate cele necesare.

Pentru ca nu îsi imagina iubirea altfel decât pentru totdeauna, alesese fara sa stea pe gânduri salonul  Toujours l’Amour  datorita tuturor acestor facilitati exclusiviste. Îsi imagina deja invitatii rasfatându-se cu un cocktail delicios în zona de lounge de lânga piscina.

Decorul abastru era pregatit, cei de la salon avusesera grija sa tina cont de toate sugestiie primite si sa asorteze absolut tot decorul la tematica propusa de ea. Fascinatia pentru Mica Sirena o facuse sa îsi doreasca un decor care sa sugereze o lume de vis sub ape. Chiar si meniul, presarat din plin cu fructe de mare, reflecta imaginea unei lumi subacvatice. Invitatii urmau sa primeasca drept suvenir câte un mic delfin de sticla care sa le aminteasca mereu de nunta de vis la care asistasera. 

Era fericita. Datorita celor de la Salon du Mariage nunta ei avea sa fie asa cum visase în copilarie: de basm. Nici un detaliu nu fusese lasat deoparte si tot ceea ce cu ani în urma parea desprins din filmele hollywoodiene astazi devenea realitate.

Chiar si traditionala “ciorba de potroace,” pe care nu o agrease niciodata, acum devenea o adevarata placere, putând fi organizata tot în cadrul aceluiasi salon. Se pare ca oamenii care stau în spatele acestui salon avusesera si ei vise la fel ca ale ei si îndrazneala de a le transforma în realitate.

Aproape ca visa cu ochii deschisi la orchestra de viori ce va cânta a doua zi la nunta ei, un amanunt la care de asemenea tinea foarte mult datorita dragostei ce i-o purta muzicii lui Andre Rieu.

Eleganta si rafinament, unic si exclusivist – cuvinte ce caracterizeaza din plin Salon du Mariage, cuvinte ce se reflecta si în frumusetea frontispiciului acestei locatii.

O nunta ca în basme imaginata în cadrul probei nr. 3 din competitia Spring Super Blog 2014.