De ale nuntilor

Cu pasi repezi se apropie aniversarea nuntii noastre. Obisnuim sa ne aducem aminte de acele zile cu mare bucurie pentru ca au fost cu adevarat frumoase. Nu a fost stresul intalnit de obicei la acest eveniment, nu au fost o multime de pregatiri covarsitoare. Am fost mai degraba musafiri la propria nunta.

Bine, trebuie sa recunosc ca eu am fost oarecum stresata, ca as fi vrut sa se intample toate repede si batand din palme. Pana cand mi s-a spus ca lucrurile vor fi asa cum trebuie sa fie, ca nunta se va face fara probleme chiar daca ma agit chiar daca nu ma agit. M-am relaxat si am luat lucrurile pas cu pas, sa se intample de la sine, fara sa imi mai fac probleme.

Am avut parte de o nunta simpla, fara mare fast, restransa, in familie. Am avut drept ambient dealurile Botosaniului, drept decor florile din curtea bisericii din satul in care ne-am cununat. Tin minte si acum slujba oficiata de preot, tin minte emotiile mele si ale sotului. Emotiile mele se manifestau prin seriozitate si sobrietate. Ale sotului se manifestau prin chef de vorba si de glume. Eu incercam sa traiesc si sa patrund profunzimea momentului, sa fiu atenta la mesajul ce ne era transmis. Sotul imi distragea atentia facandu-ma sa rad. Cum sa te imparti?

Cand am inesit in curtea bisericii ne-a furat cu totul peisajul multicolor de acolo, aleile micute si ingrijite. Fiecare coltisor de acolo se cerea imortalizat in cate o fotografie. Doar ca eu nu sunt adepta fotografiilor si filmarilor la astfel de evenimente. Nu inteleg ideea si rostul acestora. Asa ca nu am angajat pe nimeni in acest sens. Ne-am descurcat cu ceea ce am avut la indemana. Fiecare din cei prezenti a facut propriile fotografii iar la sfarsit le-am adunat pe toate la un loc.

Era sa ramanem si fara cele cateva poze de grup. Acestora macar le mai inteleg rostul si sensul. Ma bucur ca cineva a avut prezenta de spirit sa spuna sa facem aceste poze. Am ramas cu amintiri frumoase si colorate.

In timpul nuntii am avut drept decor viile dealurilor moldovei, dealurile si cerul curat. Nu mi-as fi dorit mai mult si nici nu am visat la mai mult. Am fost fericiti, degajati, surazatori, bucurosi de rudele prezente si incantati ca si acestia petreceau cu voie buna.

Uneori regret ca nu am avut totusi pe cineva specializat in filmari pentru nunti. Anumite momente ar fi fost demne de imortalizat pe pelicula pentru a le viziona din cand in cand. Dar au ramas in amintirea noastra si sunt sigura ca nu le vom uita niciodata.

Acum am vazut cateva albume de nunta absolut fantastice. Fotografii alb-negru, in sepia, cadre speciale in care mirii par adevarate staruri de cinema , toate acestea adunate si asezate in albume de lux cu care cei doi protagonisti se mandresc. Da, e minunat sa te simti vedeta, fie si pentru o zi, sa fii pozat si filmat din toate unghiurile de catre un profesionist.

Chiar daca noi nu am luat in calcul aceasta optiune pentru ca nu era pe firea noastra, recomand cu caldura sa se apeleze la un astfel de serviciu pentru cei care isi doresc acest lucru.

Nunta este un eveniment special si trebuie sa ramana un eveniment plin de profunde semnificatii.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.