Perfectiune…
De câteva dimineti în drumul nostru catre scoala privim cu bucurie cei câtiva ghiocei rasariti din pamântul înca rece, grabiti sa vesteasca primavara.
Alaltaieri erau mititeii de ei culcati la pamânt, pleostiti si degerati, de parca spuneau ca sunt gata sa renunte, sa recunoasca ca s-au grabit si ca e cazul sa mai astepte în pamântul ce i-a adapostit toata iarna. M-am întristat vazându-i asa de suparati si firavi, îmi venea sa îi iau acasa cumva si sa îi încalzesc.
Dimineata însa erau iarasi vioi si cu capusoarele ridicate, la fel de curajosi cum îi stim în gingasia si dragalasenia lor. M-am înveselit si eu vazându-i, am simtit ca, în ciuda ploii ce ne sâcâie de doua zile si care va mai dura înca alte zile, primavara este aproape iar vestitorii ei sunt gata sa ne-o spuna.
De dragul frumusetii lor mi-am cumparat si eu un buchetel sa ma bucure cu parfumul lui dimineata. Din pacate frumusetea lor nu e la fel de rezistenta la caldura, în casa. Nu le prieste. Frigul si pamântul hranitor sunt ceea ce au ei nevoie.
Ma uit la bietii mei ghicei din pahar si încerc sa redescopar perfectiunea ce ma încânta în fiecare dimineata la fratii lor de afara. Perfectiunea lor a devenit imperfecta, petalele albe, de un alb pur si imaculat, au capatat o nuanta de maron si galbui. Doar bulbul verde si – a mai pastrat culoarea dar nu si vioiciunea. Parca ma mustra pentru faptul ca i-am adus în mediul meu.
Cautând perfectiunea omul cu greu a gasit-o în alta parte decât în natura. Natura a creat niste forme absolut înmarmuritor de frumoase ( stunish e cuvântul care îmi vine de fapt în minte). Sunt în stare sa privesc minute si minute imagini cu flori, sa le admir corolele lor superbe, culorile imposibil de reprodus. Îmi amintesc si acum când am vazut primele televizoare lcd în Braila, un perete întreg de televizoare, toate reproducând aceeasi imagine, multiplicând-o si amplificând efectul acelei perfectiuni.
Imaginea câtorva ghiocei ce aparea pe fiecare ecran în parte, o filmare pe repede înainte cu micutii temerari scotându-si capusoarele din zapada, zapada topindu-se si apoi frumusetea si perfectiunea în toata splendoarea ei. M-am bucurat ca un copil ca traiesc vremurile astea în care tehnologia poate fi folosita si pentru a ne arata frumusetea si miracolul naturii în feluri în care nu ne imaginam macar cu ani în urma.
