Cum a fost de raceala asta

Nu am mai experimentat de vreo trei ani o gripa, viroza sau ce denumire o mai  avea azi chestia asta de sezon. Dar anul asta a venit sa stea,nu sa plece asa usor. Ne-a luat pe rand, incepand cu Dante.  Nu i-a fost usor mititelul, trei zile cu febra, cu zacut in pat, cu dormit si nemancat. Am fost langa el, l-am incurajat, imbratisat, toate cele cate le face o mama pentru puiul ei suferind.

Nu m-am gandit nici o clipa ca virusul va trece si la mine si nu ma va ierta deloc. Cand Dante era aproape vindecat m-a doborat pe mine. Brusc si irevocabil. Dureros, lovind din toate partile: muschi, spate, cap, picioare, gat. Febra, lipsa poftei de mancare, neputinta.

Dar peste toate astea provocarea: alaptat, deci fara pastile traditionale de raceala. Ce e de facut?  Inca o data sotul a devenit infirmierul meu de serviciu. Biosept – un produs nou din plante, a fost surogatul meu de medicament.  Alte homeopate pentru durerea in gat s-au dovedit de asemenea eficiente desi nu pusesem mare baza pe ele.

Dar de fapt cum au fost zilele si noptile pentru mine? Crunte. Cu dureri teribile de cap, de imi venea sa-l dau jos de pe pieddestalul lui si sa-l scutur de cateva ori, cu dureri de muschi si de spate, cu aproape imposibilitatea de a ma misca, cu singura dorinta de a sta si a zacea in pat asteptand sa treaca.

Dar asta era imposibil cu un pui mic alaturi ce isi cerea drepturile de alaptat, schimbat, distrat. Fiecare miscare pentru a-l ridica la san, chiar si de langa mine, era insotita de lacrimi din partea mea. Nici un cantecel nu imi iesea din gura, zambetele imi erau chinuite. Stateam cu ochii pe ceas si ma rugam sa fie puiul linistit , sa doarma, maccar pana ajunge tati acasa pentru a-l lua el in brate si a-l plimba, canta, distra.

Au fost nopti in care m-am trezit cu amandoi copiii plangand, fiecare in cate o camera, iar eu epuizata nestiind la care sa ma opresc mai intai pentru a-l alina.

Am strans din dinti, am indurat si m-am rugat nu pentru mine, nu pentru durerile mele care stiam ca pana la urma vor trece, ci pentru micul Horia. Fiecare strop din laptele meu era insotit de gandul sa ii dea puterea, rezistenta si anticorpii necesari pentru ca el sa reziste, pentru ca el sa fie bine.

Si este bine. Da, laptele de mama chiar face miracole pentru copilasi.

Nici sotul nu a scapat de gripa. Doua zile a fost si el cu febra, cu epuizare si dureri in gat. A fost randul meu sa il ingrijesc, sa ii fiu infirmiera si sa ii asigur linistea.

Daca e sa fie despre iubire, despre Valentine sau Dragobete, atunci despre asta este vorba: dincolo de inimioare, de flori si de simboluri, dragostea este unul din cele mai puternice sentimente care dau pur si simplu forta in momente in care crezi ca numai ai in tine nici un dram. Am simtit din plin ce inseamna asta.

Bine ca a trecut si suntem acum cu totii sanatosi si cu chef de viata. Ne pregatim de botez si mai ales asteptam primavara.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.