Omagiu cafelei

Ma trezesc de dimineata cu o multime de planuri si idei in minte.

Dar orele zboara si, incet incet, un somn greu ma cuprinde, tamplele zvacnesc, cheful de viata se risipeste ca un fum. Toate acestea au un nume: migrena.

Dar sunt mama si copiii nu cunosc verdicte medicale, nu inteleg de ce mama numai e in stare sa zambeasca, sa se joace, sa raspunda la intrebari o mie.

Ma framant, incerc sa dorm. Nimic nu face sa dispara disconfortul si sa revina cheful de viata.

Pana cand incolteste ideea salvatoare: cafeaua. O ceasca e cafea, nu foarte concentrata, o aroma irezistibila, o licoare magica.

In jumatate de ora ceata se risipeste, muschii se relaxeaza, zambetul imi reapare pe chip. Efectul cafelei imi da avant. In cateva ore recuperez tot ce nu am fost in stare sa fac o zi intreaga: doua feluri de mancare, o prajitura, curatenie, teme cu copilul, propriile-mi teme.

Indiferent ce spun “specialistii” care se contrazic de la o zi la alta, eu declar cafeaua prietena mamelor, prietena femeilor, prietena mea de zi cu zi, dusmanul de neinvins al migrenelor aparute din senin (sau din nor, ca de obicei migrenele care trec cu cafea apar din cauza vremii innorate).

IMG_20160312_081625

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.