Povestea mea parfumată – flori de portocal

E dimineață. Privesc pe fereastră printre florile ce îmi străjuiesc pervazul. Dealurile înverzite ale Spaniei îmi atrag privirea ca un magnet. Nimic nu se compară cu lumina asta de aici, cu apusurile și răsăriturile astea. Deschid larg fereastra și îmi freamătă nările de la miresmele fel de fel. Simt mirosul suav al ierbii încălzite de aerul verii, simt mirosul florilor de câmp ce-și fac drum spre lumină pe pământul arid, privesc măslinii cu frunzele lor ca niște mici săbii sclipind în lumină. Vântul adie ușor și îmi aduce în nări acel ceva după care tânjesc mereu. E parfumul acela pe care îl las de fiecare dată să mă învăluie, care îmi da acea stare de EU. E un miros natural, simplu și totuși atât de complex. E dulce, e acrișor, e solar. E portocaliu. Da, și parfumurile au culoare. Nu neapărat acea culoare a florii din care sunt obținute  ci culoarea pe care ți-o sugerează parfumul. Eu cel puțin așa simt.

Iată că m-am luat cu detaliile tehnice și mi-am pierdut visul în care se făcea că privesc pe fereastră și mă aflu în Spania. Nu, sunt tot aici, în țara mea, în casa mea, alături de copiii mei. Zăpezile troienesc sfârșitul lui februarie și începutului lui martie, vântul și gerul ne vizitează pentru câteva zile cât să ne amintească de iarna ce își ia rămas bun deși a fost destul de blândă cu noi. Mărțișoarele pe care le-am meșterit așteaptă cuminți să fie dăruite. Sper ca 1 martie să fie zi de școală. Dante abia așteaptă să le dăruiască colegelor.

În casă mă învăluie mirosul de cafea pe care mi-a preparat-o copilul meu, mirosul de ciocolată amăruie pe care o savurez pe îndelete. Și totuși senzația de portocaliu mă învăluie. În miezul zilei mi-am permis un răsfăț: am făcut duș, mi-am spălat și ondulat părul și m-am parfumat cu ultimul parfum primit de curând.

Este parfumul florilor de portocal. Întâmplarea face ca și mâinile mele să fie răsfățate cu o cremă cu flori de portocal. Copilul cel mic deschide ochii mângâiați de mâinile mele și spune: po-ca-lă. Simte și el mireasma inconfundabilă.

De multe ori când am ocazia să miros parfumuri cel care mă atrage și îmi place este fără îndoială cel cu aromă de citrice. Dar parfumul ăsta primit de curând e mai mult decât atât. E răsfăț, e prospețime, e dulceață și lumină.

M-am îndrăgostit chiar și de numele lui: Fragonard. Sună atât de … franțuzesc. Nu degeaba am scris cu atâta drag și entuziasm despre el.

 

E un parfum solid pe care îl aplic pe încheietura mâinii și mă însoțește câteva ore bune în treburile casnice. Dar cel mai mult îmi place să îl port când mă așez la scris sau la desenat. Simt că mă inspiră. Și îmi mai place să îl port în serile când vine soțul meu acasă și sperăm să avem parte de o seară în doi. Ceea ce e cam greu, de obicei sfârșind prin a fi șase (cei doi copii și cele două pisici). Dar gândul rămâne, îmbrățțișările lui sunt mai calde parcă, după dorul ce s-a adunat în zilele săptămânii.

Îmi plac florile de portocal. Citind despre ele am aflat lucruri interesante:  portocala are mare legătură cu dragostea. Florile de portocal își găsesc locul în buchetele de mireasă sau pe patul nupțial, simbolizând puritatea, fertilitatea. Femeile ce ofereau dragoste plătiă în Madrid se stropeau cu flori de portocal (neroli) pentru a-și seduce clienții. Unele ritualuri vorbesc despre barbații care culegeau fructele de portocal și dormeau cu ele pentru a le oferi iubitelor. Dacă iubita accepta fructul înseamnă că îi accepta iubirea.

Aveam o carte ce se chema Printre portocali -Vicente Blasco Ibanez. Încă o mai am la părinții mei. Oare s-o recitesc? Cum aș privi-o acum? O citeam fascinată când încă nu știam cu adevărat ce e dragostea. Dar oare știm vreodată? O soprană ajunsă la o vârstă respectabilă se retrage în provincie. Un tânăr politician al locului se îndăgostește nebunește de divă. Seducție, tinerețe versus maturitate, iluzie și dezilulie, un frumos joc al seducției se desfășoară pe pământul Spaniei, printre portocali.

Fragonard. Flori de portocal. Prospețime. Franța. Spania. Soare. Stare de bine. Terase și cafea. Sunt cuvinte ce mi se rotunjesc în gând și mă fac să visez.

În timp ce scriam articolul mi s-a făcut poftă să comand un parfum cu flori de portocal. Pentru că totuși am simțit că un parfum ar fi prea puternic pentru simțurile mele, m-am mulțumit cu o apă de toaletă cu aromă de flori de portocal – Neroli. Abia aștept să o primesc. Voi completa articolul imediat ce o voi avea în mână.

Voi ce parfum simțiți că vă definește? Dacă ar fi să vă scrieți povestea parfumată despre ce ar fi? V-ați gândit vreodată? Eu am scris provocată fiind de aniversarea a 7 ani de Poveste parfumată. Am adunat și eu câteva povești parfumate aici pe blog datorită acestei frumoase provocări.

20 thoughts on “Povestea mea parfumată – flori de portocal

  • March 2, 2018 at 12:25 pm
    Permalink

    o, da!
    sunt de acord, parfumurile au culoare iar portocaliul da, si el este nu doar o culoare, este o senzatie, cum bine spui! 🙂
    frumos impletit parfumul florilor de portocal in viata ta, cat despre Neroli nu stiu mai nimic dar despre produsele de la Bottega Verde stiu ca sunt foarte bune asa ca, cu siguranta, acea Apa de Toaleta este minunata 🙂

    Reply
    • March 2, 2018 at 12:37 pm
      Permalink

      ma bucur ca esti de acord cu mine privind culoarea parfumurilor :). pentru ca eu ma joc cu culorile in proiectul meu Un desen pe zi, gandesc foarte mult in culori, asa ca era normal sa traduc si mirresmele in culori.
      parfumul ar fi trebuit sa ajunga azi dar va ajunge luni asa ca astept cuminte. am auzit numai de bine despre acest magazin, deci am incredere ca am ales bine chiar si pe nemirosite 🙂

      Reply
  • March 2, 2018 at 12:45 pm
    Permalink

    În primul rând îți spun, ca gazdă a Clubului Condeielor Parfumate: La mulți ani, condeier parfumat talentat și nelipsit de la întrunirile noastre literar-parfumate! 🙂
    M-ai purtat și pe mine în însorita Spanie, făcându-mă să visez la soare și portocale culese de pe ramul lor, așa cum făceam la mare, în Italia! 🙂
    E seducător parfumul acela solid, o să caut și eu, am avut de la Yves Rocher o mulțime dar ei nu mai produc.
    Povestea ta parfumată, scrisă la ceas aniversar, e chiar o semnătură parfumată proprie ție, pentru că simt că ești atrasă de florile de portocal, de aroma lor, ceea ce înseamnă că ți-ai găsit pasiunea în materie de parfum.
    Știi, 7 ani înseamnă mult, atât cât îi trebuie unui copil să fie apt de a face față cursurilor de la școală. Și e minunat că am reușit asta…ÎMPREUNĂ! Weekend de vis! 🙂

    Reply
    • March 5, 2018 at 4:03 pm
      Permalink

      Multumesc Mirela pentru ocazia pe care mi-ai oferit-o de a scrie aceasta poveste ca de altfel toate povestile mele parfumate de pe blog! Datorita acestui club s-au nascut cateva povesti frumoase, am avut ocazia sa scot la iveala cateva crampeie din viața mea pe care altfel poate nu le-aș fi scos.
      Se pare că da, aroma florilor de portocal este cel care mă bucură zilele astea și care îmi satisface nevoia de parfum.
      Nu am fost niciodata in Italia dar poate voi ajunge vreodată chiar la momentul portocalilor înfloriți.Mă bucur că ți-am evocat astfel de amintiri.
      Parfumurile solide îmi plac pentru că sunt fără alcool și mai puțin persistente, dar sunt menite să parfumeze clipa. La fragonard sunt în cele patru miresme din fotografie.
      La mulți ani și ție și la cat mai multe povești parfumate. Mereu găsim la tine povești interesante despre parfumuri, despre creatorii lor, despre felul în care s-au născut. Chiar dacă nu le pot purta îmi plac poveștile pe care ni le spui.

      Reply
      • March 7, 2018 at 9:52 am
        Permalink

        Eu îți mulțumesc dragă Valerica, pentru tot ceea ce ești!
        Mulțumesc și pentru momentul emoționant creat de tine ieri, de ziua mea, pe facebook! Ești fantastică și mă bucur că ai entuziasm și idei minunate.
        Te îmbrățișez cu drag, abia aștept să-mi îmi comand parfumurile solide de la Fragonard, sunt niște minunății! Pupici! :*

        Reply
        • March 7, 2018 at 3:22 pm
          Permalink

          entuziasm mai am eu, energie si timp nu gasesc mereu :).
          abia astept impresiile tale despre parfumurilesolide Fragonard.

          Reply
  • March 3, 2018 at 9:36 am
    Permalink

    Chiar nu cunosc nimic de la Neroli si nici despre Bottega Verde nu stiu nimic. Aici nu este acest brand.
    Dar stiu un lucru, m-ai facut sa îmi fie dor de Spania si inclusive de fiica mea (ea locuieste acolo).
    Florile de portocal si parfumul lor au fost si vor fi deosebite!
    Sa ai un weekend placut! 🙂

    Reply
  • March 3, 2018 at 4:01 pm
    Permalink

    Miros de iarna, de portocal, de ciocolata calda, de Fragonard, de sapun, de……
    La multi ani, condeier cu pana parfumata!

    Reply
    • March 5, 2018 at 2:40 pm
      Permalink

      da, sunt mai multe anotimpuri imbinate in acest parfum 🙂

      Reply
  • March 3, 2018 at 6:27 pm
    Permalink

    Ai deşteptat nostalgii adolescentine în sufletul meu cu povestea ta înmiresmată de flori de portocal. Am citit şi eu cartea, o am în bibliotecă şi m-ai făcut să-mi pun aceeaşi întrebare : O fi venit vremea să o recitesc sau doar rămânela stadiul de amintire plăcută?!? La mulţi ani parfumaţi, Vavaly! 😉

    Reply
    • March 5, 2018 at 2:39 pm
      Permalink

      Lecturile tineretii noastre nu se uita asa usor si uite ca ne cuprinde nostalgia peste ani 🙂

      Reply
  • March 3, 2018 at 6:28 pm
    Permalink

    Da. Am simțit destul de intens aroma pe care o lași prin casă, așa, cam la fel cum o simt copiii tăi… Și mi-am imaginat mâinile moi, albe, de mămică iubită.
    La mulți ani!

    Reply
    • March 5, 2018 at 2:39 pm
      Permalink

      ma bucur ca am reusit sa descriu atat de sugestiv aceste momente care pentru mine sunt foarte pretioase.

      Reply
  • March 4, 2018 at 9:30 am
    Permalink

    Imi plac tare mult aromele cu iz de citrice, iar aroma de portocal este o splendoare.
    Vis si parfum si arome delicioase… ce poate fi mai minunat intr-o zi de duminica!
    Sa-ti fie splendida, draga Valy!

    Reply
    • March 5, 2018 at 6:26 am
      Permalink

      Multumesc mult, Suzana! O saptamana superba sa ai!

      Reply
  • March 5, 2018 at 2:23 pm
    Permalink

    și mie îmi plac florile de nerolia… 🙂 îmi pare că au mirosul vacanțelor iscate din joacă și-al amintirilor dintr-un timp când cineva, din îndepărtata grecie, mi-a trimis o floare într-o cutie de tablă. ce experiență a fost!

    Reply
    • March 5, 2018 at 2:38 pm
      Permalink

      ce amintire frumoasa! ma bucur ca parfumul meu ti-a prilejuit-o. am tot incercat mai multe parfumuri in ultimele zile si se pare ca pe moment doar acesta de neroli il tolereaza simturile mele olfactive 🙂

      Reply
  • March 5, 2018 at 5:21 pm
    Permalink

    Spania, miros de portocale, ciocolată, reverie şi Soare. M-am săturat atât de tare de iarnă, încât, textul acesta m-a purtat pe o plajă însorită, tăcută, nebună…
    Este o adevărată putere a scrisului să te poarte în lumea lui.

    Reply
  • March 5, 2018 at 8:22 pm
    Permalink

    Flori de portocal, neroli, uleiuri esentiale, Fragonard, arta, frumusete…Si te lasi in voia imaginatiei! Ce va urma? Nu stii . Ce stii sigur e faptul ca va fi minunat.

    Reply
    • March 7, 2018 at 3:22 pm
      Permalink

      Florile de portocal nu te pot face decat sa visezi la soare si la iubire 🙂

      Reply

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *