Sănătatea mentală – la fel de importantă ca cea fizică
10 octombrie – ziua în care se sărbătorește sănătatea mentală. Eu aș zice că e ziua conștientizării importanței sănătății mentale.
Fără să mă gândesc foarte mult, în ultima vreme, urez oamenilor, odată cu La mulți ani, sau închei convorbirile cu oamenii, cu cuvintele: ”să fii bine!”.
Acest bine se referă în primul rând la gândurile pe care le poartă cu ei. Pentru că ele, gândurile, de cele mai multe ori ne construiesc realitatea.
Sunt un om optimist?
Sunt un om care analizează mult. Sunt un om cu o mie de gânduri pe secundă din care peste 80% sunt negative, prăpăstioase, de „aoleu și văleleu”. Ce fac cu gândurile astea? De cele mai multe ori nu fac nimic. Le las să treacă.
Uneori însă ele sunt atât de puternice că ajung până în stomac. Știți cu toții senzația aia de stomac strâns. Sau senzația că nu mai ai aer, de tremurat, de gât uscat.
Optimismul și felul meu actual de a fi e unul la care am ajuns, la care am lucrat. Nu am fost mereu așa. Incă am momente în care am sentimentul de ”e clar, o să murim cu toții! Aoleu, ce ne facem?”.
Perioada pe care o traversăm ne face să avem stări din astea aproape zilnic, fie că vrem fie că nu vrem. Viața e și cu bune și cu rele.
Prin august am avut câteva zile în care parcă nu îmi mai găseam locul. Aveam mai mut de doi ani de când eram zilnic cu copiii. Oricât de mult îi iubesc, uneori ajung să vreau o zi sau două doar pentru mine.
Simțeam că mă sufoc, că dacă nu mă urc într-un tren să plec undeva nu voi mai fi cu mintea întreagă. Nici omul parcă simțeam că nu îl mai suport în preajma mea, nimic nu îmi mai convenea, nu mă mai mulțumea.
După câteva zile în care am simțit tot amarul, toată tristețea, m-am frământat, am certat, am reproșat, m-am liniștit, am reevaluat și am luat-o de la capăt.
Ceea ce e contează este ce facem cu gândurile care ne vin. Cât de mult le dăm voie să ne definească. Noi nu suntem gândurile noastre. Suntem ceea ce facem, ceea ce construim, ceea ce dăruim.
Filme recente despre sanatatea mintală – Netflix
Am văzut în ultima vreme câteva filme având ca tematică sănătatea mintală, sub o formă sau alta.
Graurul e un film duios, ușor de vizionat, fără scene dramatice, dar care naște destule întrebări.
Până la os, un film despre tulburările de alimentație la tineri. Destul de greu de digerat, dar e bine să fim conștienți că astfel de lucruri se întâmplă chiar lângă noi.
Colega de cameră tratează și el probleme mintale, de data asta mult mai grave.
Ce fac eu pentru a-mi păstra sănătatea mintală:
- respir
- vorbesc cu soțul meu – e aici, lângă mine, e cel care mă cunoaște și mă acceptă așa cum sunt
- le spun copiilor despre ce simt, cum mă simt, că sunt tulburată, agasată, anxioasă, obosită.
- vorbesc cu o prietenă sau mai multe, fie la telefon, fie online
- lucrez ceva cu mâinile – sunt atâtea surse de inspirație, e imposibil să nu găsesc ceva
- fac curățenie – curățenia ne ajută să ne punem corpul în mișcare, aruncarea lucrurilor inutile ne face să simțim că facem la fel și cu gândurile
- gătesc mai multe feluri de mâncare decât în mod obișnuit, frământ pâine, fac o prăjitură. Simplul fapt de a căuta o rețetă duce la vizionarea unor video cu tematică, de acolo apare și pofta, apar ideile. E imposibil să nu te gândești că viața e frumoasă în fața unui tort cu o cascadă de fructe. Sau în fața unor poze cu gogoși pufoase și pudrate.
- mă uit pe geam la nori, păsări, copaci
- ies la plimbare în natură sau doar la magazine, oriunde doar să nu stau în casă, în același loc
- dăruiesc ceva sau ajut pe cineva. de obicei, când nu sunt bine, apare cineva care are nevoie de un comision, o vorbă bună, un sfat.
- răsfoiesc o carte, citesc o poezie
- mă uit pe citate motivaționale
- scriu în agendă – gânduri, emoții, întrebări, citate, orice
- ascult podcasturi. Mindarhitect e unul pe care îl recomand din toată inima.
Când mintea nu îți e prietenă, doar fii!
Cred că important e să ne observăm gândurile, să le dăm voie să curgă, să nu le ascundem nicăieri. Sunt și zile în care, oricât m-aș strădui, nu reușesc să trec peste stările proaste, peste anxietate, peste tristețe. Atunci îmi dau voie să fiu așa cum simt. Îmi dau voie să exist doar. Corpul are nevoie de astfel de perioade pentru a merge mai departe, pentru a se bucura din nou de perioadele de bine.
Cărți de ajutat gândurile
Îmi place să țin la îndemână câteva reviste frumoase, cu poze, dar și câteva cărți pe care să le răsfoiesc în momentele de tulburare.
Există o soluție spirituală pentru orice e o carte pe care să o deschizi și să cauți răspunsuri la întrebările care te frământă.
Mica enciclopedie Hygge e o carte de bine, de stare, de răsfoit și căutat pofta de viață.
Recent descoperită este Cartea alinării, de Matt Haig.
Pentru Crăciun recomand Zile de Crăciun.
Cu siguranță sunt multe alte cărți care ne pot ajuta. Slavă Domnului, acum există informații peste tot, putem apela la specialiști, oamenii au început să înțeleagă mai mult importanța sănătății mentale. Sper să învățăm să fim mai toleranți cu semenii noștri, să învățăm să punem mai des întrebarea ”cu ce pot să te ajut” și să fim mai atenți la nevoile celor din jur mai degrabă decât să judecăm.
În concluzie
Să fiți bine, dragii mei cititori! Să fim bine cu noi, cu lumea în care trăim, să avem grijă de noi și unii de alții!