Recunoștința de duminică – o pauză de reflectare
Sunday gratitude
Ne grăbim să facem tot felul de acțiuni, suntem zi de zi prinși în gânduri și fapte.
Dar duminică să ne-o luăm pentru liniște, pentru recunoștință, pentru a fi.
Azi sunt recunoscătoare pentru atât de multe:
– pentru peisajul de vis alb ce se așterne privirii mele de la fersastra. Am visat ani de zile să văd așa ceva când mă trezesc, era în mine senzația asta de alb, de spațiu, de cer, cu munții pe fundal. Trăiesc visul cu toate simțurile
– pentru copiii mei buni și liniștiți
– pentru omul de lângă mine care mă acceptă cu toate nebuniile mele
– pentru cafeaua pe care mi-a făcut-o și pentru ceaiul băut în tihna
– pentru filmul văzut în familie
– pentru că am reușit să îmi amenajez un spațiu de visare, de ritual și de scris
– pentru prietenii mei din țară și din lume
– pentru muzica divină și imaginile ce o însoțesc
– pentru călătoria pe care o fac virtual în Bali alături de prietenă mea Daiana Rădulescu . Un nou vis se naște în mine datorită ei: să văd Asia. E un vis la care au plantat semințe multe alte persoane de-a lungul timpului. Dar acum îl simt că posibil.
– pentru grupul de peste 150 de femei-zeițe care a crescut incredibil în două zile, femei ce călătoresc și ele ca mine în Bali
– pentru că am realizat prima etapă din procesul de confecționat mărțișoare pentru copii la școală dar și pentru câteva bijuterii VavalyArt.
Motive de recunoștință și de bucurii avem zi de zi. Doar să fim atenți la ele.
La fel de multe daruri ale vieți descoperim în jurul nostru dacă vrem să le primim și să ne bucurăm de ele.