Acel ceva…
Se spunea despre ea ca era cea mai frumoasa din scoala. Rochiile ei erau intotdeauna in pas cu moda, pasea cu siguranta printre randurile de elevi ce se dadeau admirativ la o parte, in urma ei ramanand un zumzet de admiratie dar si de invidie. Purta tot timpul cu ea cate o poseta cocheta, feminina, ascunzand in interiorul ei lucruri minuscule, frumoase, cu aer romantic, radiind un suav parfum modern, dar parca cu un iz din alta epoca. Printre acele marunte lucruri ce le scotea pe rand, dupa nevoie, din minusculele posete, un obiect se distingea discret de fiecare data. O oglinda mica, argintata, cu margine dantelata si maner cu o frumoasa lucratura, amintind de iatacurile domnitelor de alta data. O scotea pe furis, zambea cu drag imaginii ce o reflecta, pentru a se asigura ca ceea vedeau ceilalti era intocmai cu ceea ce isi dorea.
– Cum va fi cand vom fi mari, doamna? Vom putea fi si noi la fel de frumoase ca dumneavoastra? Vom fi si noi admirate si la fel de destepte? a intrebat-o o eleva mai indrazneata, dar imbujorata de emotia propriei indrazneli . Era o frumoasa zi de primavara, zi pe care o alesese pentru a si-o petrece cu cateva eleve dragi ale ei in parc, langa scoala.
– Dragele mele, nu stiu cum veti fi cand veti fi mari , vremurile se vor schimba, grijile vor veni poate peste voi. Un secret insa pot sa va impartasesc. Acest secret se cheama feminitate. Atat timp cat va veti pastra feminitatea, cat veti zambi, veti fi asa cum va doriti sa fiti. Nu trebuie sa fiti asa cum vor altii, trebuie sa fiti asa cum simtiti. Sa aveti grija de voi, sa va iubiti , sa va respectati in primul rand pe voi insiva…
Timpul a trecut, eleva de atunci a ajuns o mamica cu doi prunci, cu un sot ce o adora si cu o viata asa cum si-a dorit-o. Cuvintele doamnei i-au fost ca un ghid de-a lungul vietii. Nu si-a uitat nici o clipa feminitatea, nu a uitat sa aiba grija de ea si, mai ales, nu a uitat sa se priveasca, din cand in cand, discret, intr-o mica oglinda de buzunar… achizitie facuta in anii studentiei dintr-un anticariat ce i-a iesit in cale intr-o frumoasa zi de primavara.
Pentru toate doamnele profesoare ce isi indruma frumos,, cu dragoste si cu eleganta invataceii! Dar si pentru provocarea de proza scurta de aici.
