De Gala
Fuse fratilor si a 10-a editie SuperBlog pe care o câstiga un oltean. Care nu a venit singur ci cu o galerie de olteni. Bravo lui si bravo lor! Daniel Botea, sa stii ca-mi placu discursul tau.
Fuse zapada, frig, soare, haine groase îngramadite în bagaje, familia luata pe sus dupa câteva framântari “bugetare”.
Dar în final, acum, la bilant, ramasera revederile, îmbratisarile, zâmbetele, plimbarile, aventurile si mai ales discutiile.
Iar de aici, de la discutii, mi se trag mie gândurile cu care am venit acasa, mi se trage tolba plina de promisiuni proprii, ideile si imboldurile cu care mi-am umplut rezervorul.
Pentru ca aceasta este o postare egoista, despre mine si ceea ce am câstigat de fapt participând si la aceasta editie. Dincolo de oamenii astia frumosi si dând pe afara de energie, idei si creativitate, sunt multe framântari, multe imbolduri, seriozitate, disciplina si mai ales multa munca.
Iar eu am luat toate astea, le-am asezat în propriul bol pentru a le transforma în motivatie, încredere în mine si determinare. Promit!
În rest am zis ca mai bine vorbesc pozele, sa îmi ramâna si aici amintirile.
S-a reunit gasca vesela: Camelia, Olimpia, Dana, Ruxandra (3 în 1), Manuel, Adrian si new entry Danuta mica.
Premiile, masa si dansul la fel de reusite si pline de energie ca de obicei cu gazde primitoare la 3 Stejari – Brasov. Sa stiti ca am avut si sot si copil cu mine, dar postarea asta e despre superbloggeri, pe ei in bag in alta oala postare.
