Opinii, scoici, verde si un cer superb – 10 august

De dimineaţă mi-a apărut în feed o ştire distribuită de două persoane diferite care de altfel şi aveau opinii diferite despre cele întâmplate.

În ştire era vorba despre o bătrână de 81 de ani care a traversat strada pe trecerea de pietoni a fost amendata pentru că a mers prea încet şi a prins-o culoarea roşie pe trecere.

Una din opinii era că nu e normal, că cei care dirijau circulaţia în zonă şi care au “prins-o” şi amendat-o ar fi trebuit mai degrabă să o ajute pe femeie, nu să fie aşa de vigilenţi fără empatie.

O altă opinie era că aşa trebuie să se întâmple, că sunt prea mulţi bătrâni care se aventurează fără să se asigure, că parcă şi-o caută şi nu ţin deloc cont că lucrurile nu mai sunt ca pe vremea când erau ei tineri.

Cumva amândouă opiniile sunt corecte. De multe ori am fost şi eu observator din maşină şi am văzut bătrâni care pur şi simplu se aruncau în trafic, fără să se asigure, fără să fie măcar pe trecere şi am reacţionat revoltată de aşa inconştienţă din partea lor.

Pe de altă parte îmi amintesc de ce îmi spuneau cei ce călătoreau în alte ţări şi spuneau că acolo în apropierea trecerilor de pietoni şoferii încetinesc indiferent dacă se află cineva pe trecere sau în apropierea ei iar dacă e cineva pe trotuar în apropiere de trecere pur şi simplu opresc.

În astfel de condiţii de trafic nici nu mai e nevoie să ne gândim că oamenii se aruncă pe trecere pentru că pur şi simplu şoferii sunt atenţi şi opresc pe când în traficul nebun de la noi nu se întâmplă asta.

Aici în zona în care stăm noi am văzut chiar pe artera aglomerată a oraşului, unde sunt semafoare şi se circulă cu aproximativ 60km la oră, bătrâni care traversau cu cadrul de susţinere. Puneau pur şi simplu cadrul în stradă si treceau. Eram cu copiii când am văzut asta şi instinctiv i-am strâns de mână gândindu-mă la o tragedie.

Dar surpriză: maşinile de pe ambele sensuri, câte două benzi pe sens, au oprit. Deşi nu era semafor, deşi unii mai aveau puţin până la semafor şi alţii abia treccuseră de el. S-a făcut ceva coadă de maşini, omul se mişca încet, dar nimeni nu claxona, nimeni nu striga, nimeni nu părea măcar deranjat din cei de la volan de ceea ce se întâmplă.

Pentru că asta e normalitatea lor. Pentru că oamenii aşa s-au învăţat. Poate că e un obicei căpătat în ani şi ani de experienţă, poate că aşa e regula, poate că e doar vorba de respect şi empatie la gândul că într-o zi şi ei pot fi în situaţia celui neputincios. Nu ştiu să zic dar tind să zic că îmi place mai mult aşa decât cu nervi, înjurături şi amenzi fără rost.

Azi am fost invitaţi la un picnic. Au fost o mulţime de familii,, peste 50 cu siguranţă au fost.

Locul e verde, curat, o plăcere să stai acolo . Apropo, mi-am amintit că la aşa ceva visam eu verile trecute să merg la picnic: iarbă curată, fără cioate şi buruieni, pe care să intind ceva şi să ne relaxăm, să ne jucăm. Nu am avut în Brăila unde să mergem.

După desfăşurarea picnicului, după ce toată lumea a mâncat şi băut, locul a rămas exact la fel cum l-am găsit.

Da, s-au făcut şi grătare specific americane, cu burgeri şi hot-dog, mâncarea a fost servită după ce toată lumea a stat civilizat la coadă, nimeni nu a dat buzna şi nu a intrat în faţă.

Cu toate astea la urmă locul a rămas curat, verde, de parcă nici nu avusese loc vreun picnic acolo.

Sigur, în cercul meu de prieteni se întâmplă la fel şi când ieşim pe undeva. Dar de ce nu devine asta un obicei pentru toată lumea? De ce rămân munţi de gunoaie în urmă după 1 mai sau alte sărbători? Cum ar trebui făcută educaţia copiilor ca măcar ei să nu mai facă aşa?

Ziua mi-a adus bucuria de a descoperi o plajă plină de scoici, scoici mari şi mici, întregi, albe, minunate. A fost o plăcere să le privesc, să le mângâi.

Horia s-a delectat cu multe fructe si pepene.

Un cer absolut superb a întregit bucuria zilei.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.