Aventuri din bucătărie – plăcintă, mămăligă și pofte

A venit toamna și, odată cu ea, au venit și dovlecii. Pe unde mă uit văd mulțime de dovleci. Care mai mari, care mai mici. Așa că nu a durat mult și a venit și pofta de plăcintă de dovleac. Că așa e toamna: se face mai răcoare, ți se face dor de un cuptor încins. Dar parcă nici luptându-mă cu dovlecii nu mă vedeam și nici care se poate mânca încă nu m-am dumirit.

Așa că m-am bucurat nespus când am văzut în magazin dovleac gata pasat la borcan. Am luat și eu un borcan și l-am dus acasă.

Mai aveam de rezolvat problema foilor de plăcintă. Nu am văzut pe nicăieri și nici așa avânt de hărnicie nu m-a luat să fac foi în casă. Bine, nici timp nu am dar asta e mai greu de explicat. Și nici sucitor nu am. Și dacă mai trebuie mai găsesc vreo câteva motive.

Prin urmare am zis că dacă tot sunt aici să mănânc ca aici. Adică să încerc să fac American Pie.

Am luat foaie de placinta gata facută și pusă în tavă, numai bună de băgat la copt.

Aseară era momentul perfect. Am luat borcanul, am vărsat dovleacul peste foaie, am presărat niște zahăr și scorțișoară și la cuptor cu ea. Mă și vedeam tăind câte o felie aburindă.

Dar pentru că aspectul și mirosul mi s-au părut un pic altfel decât ce știam am zis să arunc un ochi pe borcan. Unde scria clar: dovleac pentru sos de paste. Paste cu dovleac. Cu curry. Și cred că și ceapă. Și cine știe mai ce. Că nu am mai luat lupă să citesc ce scrie mic pe etichetă. Era clar că nu avea cum să iasă ce visam eu. Între timp a mai curs și în cuptor, s-a umplut casa de fum și eu de … frustrare.

Am scos chestia din cuptor și am aruncat-o urgent să nu mă mai apuce și altele.

Și am trecut la planul B. Adică să fac mămăligă. Am zis că măcar o poftă să îmi satisfac.

Ei, cu mămăliga a mers mai bine. Ușor nu a fost să găsim mălai dar săptămâna trecută am strigat ”victorie” iar ieri ne-am și bucurat de gustul cunoscut, alături de o tocăniță de cartofi și o brânză care se voia feta după etichetă dar era o telemea în toată regula. Norocul nostru.

Așadar cu plăcinta trebuie să mai experimentez. Vă țin la curent când reușesc să obțin ceva comestibil.

Dar altfel toamna e superbă. Încă e cald, e soare și sunt niște culori în jurul nostru că nu știm unde să ne uităm.