Creativitatea – terapie pentru suflet

 Am fost mereu o persoană creativă?

Când eram la școală, orele de artă și  lucru manual nu imi dezvaluiau nimic special.  Plansele de pictură mi le facea aproape întotdeauna tatal meu. De ce?  Pentru ca  in viziunea adultilor   noi faceam niste strambaturi fără valoare si care nu meritau  sa fie vazute, dar sa mai   primeasca  nota. Ani la rand am crezut ca nu sunt buna la arte, ca menirea si bucuria mea este matematica si gandirea logica. Spontaneitatea si creativitatea s-au facut mici, mici de tot si s-au ascuns bine in cel mai mic si intunecat sertăraș al inimii si trăirii mele.

Etapele mele spre creativitate

Am avut  diverse zvacniri de a ma exprima si altfel decat prin cifre, am mai avut cate o revolta pe taramul creativitatii.

Mai întâi m-am refugiat in tricotatul unui pulover dupa conceptie proprie. Pana cand s-au adunat cam multe pulovere, iar aprecierile primite mi-au indestulat orgoliul de creator cu andrele.

Am trecut apoi cu mai multa indrazneala pe taramul foarfecelor, tiparelor, materialelor textile si colorate. Adică m-am apucat de croitorie. Am pus in functiune masina de cusut cu data de nastere la inceputul secolului trecut. M-au slujit toate cu daruire si nadejde. Mi-am creat haine, rochite cochete si indraznete, am creat si pentru altii.

Pana cand nici asta nu mi s-a mai parut atat de practic si spectaculos, munca mi s-a parut prea multa pentru ceva ce puteam cumpara, materialele de calitate s-au ascuns si nu au mai aparut, moda m-a depasit in imaginatie si bun gust. Am pus si uneltele de croitorie in pod, am abandonat masina de cusut.

Am mai facut cateva incercari cu goblenuri. Mi-au placut si astea, au fost pentru acea perioada a vietii mele exact ce aveam nevoie. Dar nu era de ajuns.

Maternitatea și creativitatea

Anii au trecut. M-am facut mare, am devenit mama si mi-am imaginat ca joaca mea a luat sfarsit. Gata, de acum eram femeie serioasa cu responsabilități, cu soț si copil, cu gospodarie.

Joaca abia începea

Ei, dar de unde. Joaca abia incepea. Cu adevarat joaca abia începea. Copilul a reusit să ajungă acolo, la sertarasul acela ascuns in cel mai întunecat loc, să tragă de el, ca orice copil curios, sa il scoată la lumină, să insire tot ce era acolo depozitat.

A scos astfel culorile (toate ale curcubeului plus combinatiile nenumarate obtinute). A scos Spontaneitatea, Inventivitatea, Indemanarea, Rabdarea, Bucuria.

A risipit Teama, Nerabdarea, Incrancenarea.

Am cunoscut noi materiale de modelat, de taiat, de combinat. Am invatat  despre flori, despre fluturi, despre copaci, despre oameni si Creativitate. Zi dupa zi, experienta dupa experienta. Esecurile au fost trecute la capitolul reusite.

Alături de copiii mei am învățat să descopăr, să experimentez, să îmi dau voie să mă joc. De la decorațiunile pentru Crăciun , la pictură pe numere , până la crearea de bijuterii, drumul a fost extraordinar de frumos.

Ce am învățat:

Am invatat ca in arta nimic nu este gresit.

Am înțeles ca tot ce mi se spusese in copilarie era o minciuna.

Ca adultii acelor timpuri nu stiau ca Perfectiunea nu exista.

Am realizat că arta e soluția în multe momente ale vieții.

Viața ca un Atelier de Creație

De când creativitatea a intrat în viața mea, lumea mea a devenit un adevarat Atelier de Creatie. Lumea mea, casa mea, toate au devenit propriul meu Atelier de Creatie.

Un atelier in care oricine intra se molipseste de Veselie, de Culoare, de Spontaneitate si, mai ales, de Creativitate.   Aici este libertatea adevărată: a minții, a mâinilor, a simțurilor.

În 2013 scriam:

”Am inteles ca a fi creativ, a-ti exprima creativitatea, este o terapie. O terapie ce se aplica oamenilor bolnavi, oamenilor care cred ca numai au nimic de spus. Am aflat ca sunt oameni care si-au vindecat sufletul prin pictura, prin sculptura, prin colaj. Oameni care nu fusesera la un curs de arta in viata lor. O femeie povestea ca a luat pur si simplu o bucata de pamant umed din curtea casei si i-a dat forma. De atunci modeleaza in lut, organizeaza expozitii si ateliere, dar, mai ales, si-a vindecat sufletul de o trauma puternica din viata ei.”

De atunci creativitatea și-a făcut loc în viața a tot mai mulți oameni, este mult mai mult luată în considerare.

Dar tot mai e de lucru la acest capitol. Tot mai sunt oameni care nu înțeleg importanța creativității, care nu își dau voie să se joace, să se exprime așa cum simt.

Creatori în acțiune – de Anca Ghinea

De aceea o carte despre creativitate cred că este atât de bine primită și bine venită.

Cartea scrisă de Anca Ghinea, Creatori în acțiune, vorbește despre importanța creativității, despre blocajele în creativitate, despre cum să depășim aceste blocaje. E o carte jucăușă, o carte pentru copii și adulți deopotrivă.

”Autoarea aduce mai multa lumina in ceea ce priveste universul creator, creativitatea, procesul de creatie, doborand mituri si escaladand subiecte de interes actual: inspiratie, imaginatie, talent, forta creatoare, exprimare, pasiune, integritate, autenticitate, iesire din blocaj. Scrisa pentru mintile si inimile copiilor si in acelasi timp adultilor, cartea Creatori in actiune. Ghid de creativitate este o invitatie la o stare de bine, de optimism si de eficienta creatoare.”