Gala Super Blog ne-a purtat la mare

Iată că am reușit ceea ce mi-am propus atunci când am spus că intru în aventura SuperBlog și anul acesta, anume să termin cu bine competiția, să scriu la toate probele fară penalizări de întârziere, să închei colaborari dacă acestea se vor ivi pe parcurs și să particip la Gala de închidere a compentiției.

Nu e ușor să scriu timp de o lună și jumătate articol după articol, odată la trei sau patru zile, în condițiile în care doi copii îmi solicită tot timpul atenția, alte îndatoriri mă țin ocupată zilnic și am mai avut și câteva ieșiri din oraș cu familia.

Dar pentru că atunci când îți dorești cu adevărat reușești, oricât de greu ar fi și oricât ai fi tentat să renunți, iată că am ajuns și eu să vorbesc acum despre cum a fost această ediție Super Blog și întâlnirea de după. Mie mi-a plăcut această ediție pentru că mi-a dat posibilitatea să călătoresc mult, să scriu despre călătorii și locuri în care nu am ajuns încă dar despre care am avut astfel ocazia să mă documentez și , de ce nu, să și visez că voi ajunge într-o zi. Au fost și probe la care am putut scrie povești, despre iepurași sau furnici, m-am distrat grozav scriind.

Iată de ce atunci când gripa m-a țintuit la pat îmi venea să mușc perna de ciudă la gândul că ar fi posibil să nu mă bucur de răsplata muncii mele. Dar cum omul muncitor primește până la urmă ce merită așa mi s-a întâmplat și mie. M-am făcut bine, mi-a revenit energia și cheful de viață, mi-a venit gândul cel bun și în legătură cu copiii și i-am luat și pe ei.

Pe scurt a fost un sejur neașteptat și de neuitat la mare, în familie. Atât în familia mea personală cât și în marea familie Super Blog. Pentru mine așa au devenit atât Claudia și Albert cât și cei pe care îi regăsesc cu bucurie an de an. Practic Dante a crescut printre bloggeri iar acum Horia a fost și el în elementul lui printre atâția oameni.

Am făcut pregătiri cam pe ultima sută de metri, am călătorit cu trenul, dar de acum copiii sunt obișnuiți și a fost perfect.

Am fost cazați la Hotel Aurora, un hotel înca în plin proces de amenajare și renovare, dar cu un personal prietenos și inimos care mie cel puțin mi s-a părut chiar foarte răbdător și atent. Hotelul are două piscine de care au profitat din plin bloggerii dar și copilul meu cel mare. Până la urmă nu am rezistat nici eu tentației și am intrat în apă pentru o scurtă bălăceală.

Un alt plus este faptul că e foarte aproape de mare. Practic în fiecare dimineață m-am trezit cât de devreme am putut, înaintea familiei, pentru a mă bucura în voie de liniște, de o plimbare solitară pe plajă, de a asculta valurile mării și a face poze pe săturate. Pentru mine astea sunt momente rare și cu atât mai mult prețuite.

Prima seară a fost o ocazie pentru soțul meu de a participa la o degustare de vinuri. Eu am fost ocupată mai mult cu copiii dar nu îmi pare rău deloc. El e mult mai interesat de subiect și chiar a urmărit cu interes explicațiile și prezentările primite de la domnul Ionuț Făcăleț, cel mai bun sommelier român certificat internațional.

Sâmbătă a fost rândul lui Dante să se bucure pe deplin de turul orașului Constanța avand-o ca ghid pe Diana Slav. Plimbarea cu autocarul descoperit, poveștile fiecărui loc cu încărcătură istorică din oraș, prezentarea diferitelor momnumente, toate i-au încântat ochii și mintea copilului de 9 ani și jumătate. Eu m-am pierdut de grup, ocupată fiind cu cel mic dar mă bucur nespus că un alt membru al familiei s-a bucurat pe deplin de tot ceea ce a oferit Diana. Dacă ajungeți prin Constanța să știți că există un astfel de tur și sigur veți privi cu alți ochi orașul după aceea. Constanța înseamnă și istorie, nu doar turism.

Dante a făcut și el propriile poze:

 

Un alt eveniment special pentru mine a fost întâlnirea cu scriitoarea Cristina Andone. O întâlnire neașteptată dar dorită de către amândouă. Cristina a venit încărcată cu cărți pe care le-a oferit cu generozitate și cu autografe. Este vorba despre romanul Plec, un roman unic pe piața românească de carte, despre corporatiști, despre renunțări, despre publicitate și … voi mai vedea atunci când voi citi :). Pentru mine a fost o bucurie să o revăd.

 

Gala propriuzisă, evenimentul care ne-a reunit de fapt pe toți la un loc, a fost ca de obicei încărcat de emoție, de discursuri, de felicitări și promisiuni, fiecare după dorință și ambiții. Mi-a plăcut mult rugămintea Claudiei către noi de a sublinia fiecare ce am învățat bun din această ediție, de a scoate în față lucrurile pozitive care ne-au rămas în memorie după această ediție. Cred că e important ca fiecare din noi să vedem acest lucru în tot ceea ce facem până la urmă.

 

 

 

 

Petrecerea de după a fost mai mult socializare, poze, schimb de impresii, un pic de dans și cam atât. Nu sunt sufletul petrecerii în general dar cred că mi-ar fi placut să fie mai mult antren, mai multă zbânțuială. Poate în toamnă, când va fi ediția aniversară să se lasă cu mai mult tămbălău.

Una peste alta a fost o ediție reușită atât a concursului cât și a Galei. Claudia și Albert  (SwissPlan.biz) au făcut o treabă excelentă și de această dată. Așa cum am spus, nu e ușor să mergi cu copiii după tine, nici pentru noi, ca părinți, dar nici pentru ei, ca și organizatori ce trebuie să fie atenți și la nevoile bloggerilor dar și la cerințele gazdelor și sponsorilor.

Rămas bun Spring Super Blog! Sa ne revedem cu bine în toamnă!